Complotişti anticomunişti, achitaţi post-mortem

Peste 50 de complotişti care au vrut să dea jos comunismul printr-o lovitură de stat în 1956 au fost achitaţi la sfârşitul săptămânii trecute de Curtea de Apel Cluj.

Magistraţii au dispus în toate cazurile achitarea, atât pentru cei executaţi, cât şi pentru cei condamnaţi la închisoare. Totodată, instanţa a dispus şi restituirea averilor confiscate. Potrivit dosarului analizat de Curtea de Apel Cluj la cererea lui Szabo Emilne, sora lui Szoboszloi Aladar, prima tentativă de revizuire a sentinţei din 1958 a fost respinsă în urmă cu trei ani, la aceeaşi instanţă.

Mai citeşte şi:

Osemintele luptătorilor anticomunişti, „dezgropate“ la Casa Sfatului (FOTOGALERIE)

Încurajată de condamnarea comunismului, în baza raportului Tismăneanu, Szabo Emilne a reuşit să obţină o soluţie favorabilă pentru toţi complotiştii.

Povestea Partidului Muncitoresc Creştin a început în anii '50, când trei arădeni, preotul romano-catolic Szoboszloi Aladar, fostul „moşier" Huszar Iosif şi avocatul Alexandru Fântânaru, au luat legătura cu mai mulţi cunoscuţi din marile oraşe din Transilvania şi Banat pentru a pune la cale răsturnarea regimului comunist.

Grupul de complotişti era format din preoţi, foşti proprietari de pământuri, intelectuali şi foşti oameni de afaceri, dar şi militari. În total, 57 de persoane au pus la cale doborârea regimului instalat după al Doilea Război Mondial.

Voiau să ocupe Bucureştiul

Planul viza preluarea controlului asupra instituţiilor importante ale statului, de exemplu Ministerul de Interne, aflate în Bucureşti. În acest scop a fost contactat un comandant de unitate de tancuri din Caracal, lt.-col. Constantin Drăgăniţă, care trebuia să ocupe Capitala.

În paralel, oameni de încredere aveau misiunea de a intra în contact cu nucleele de rezistenţă armată anticomunistă din Secuime şi din zona Munţilor Făgăraş, pentru a le folosi şi pe acestea ca forţe combatante în lovitura de stat. Planul mai viza ocuparea antenei de radio din Bod, lângă Braşov, fiind pregătită şi distribuirea de manifeste îndreptate împotriva regimului, în mod special în Bucureşti.

După dobândirea puterii, Szoboszloi, care urma să fie premier, ar fi trebuit să contacteze imediat ambasadele Marii Britanii şi SUA, pentru a obţine sprijinul şi recunoaşterea acestor state. Scopul final al complotiştilor era crearea unei federaţii româno-ungare, care urma să stea la baza unei confederaţii europene.

Proiectată pentru 28 august 1956 şi amânată apoi pentru luna octombrie a aceluiaşi an, lovitura de stat nu a mai avut loc. Organizatorii au fost demoralizaţi de înnăbuşirea mişcării revoluţionare din Ungaria, din octombrie 1956, cu care aveau legături.

Executaţi la Timişoara

Ulterior, iniţiatorii au fost arestaţi unul câte unul, în urma unor trădări, iar în anul 1958 au fost condamnaţi. După un proces rapid, de şapte zile, 10 persoane, capii mişcării, au fost executaţi prin împuşcare, la Timişoara, unde a fost judecat procesul. Cele 10 persoane au fost găsite vinovate de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a Republicii Populare România.

Ceilalţi, complici sau tăinuitori, au primit ani grei de puşcărie, până la închisoare pe viaţă, dar au fost eliberaţi în urma amnistiei deţinuţilor politici din anul 1964.

Printre cei care se mai află în viaţă se numără Orban Petru şi Orban Etelka, copiii lui Orban Stefan, unul dintre cei executaţi, dar şi Ferenc Adalbert, stareţ la Mănăstirea Lăzarea, judeţul Harghita.

Istoricul clujean Vekov Karoly a declarat că organizatorii puciului au fost urmăriţi încă de la bun început, dar că au existat şi trădări. „Cineva dintre persoanele contactate pentru a intra  în mişcarea politică, atât din Cluj, cât şi din Arad, au anunţat securitatea".

Caută locul înhumării

Istoricul Marius Oprea, fostul preşedinte al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, ne-a declarat că a fost solicitat de rudele lui Szoboszloi să identifice locul în care acesta a fost înhumat. Investigaţia nu va fi simplă, deoarece cei care erau executaţi erau înhumaţi în cimitirele săracilor.

Lista celor executaţi:

Szoboszloi Aladar, preot romano-catolic, Arad

Huszar Iosif, fost „moşier", Arad

Fântânaru Alexandru, avocat, Arad

Tamas I. Emeric, profesor, Miercurea-Ciuc

Tamas I. Desideriu, funcţionar, Miercurea-Ciuc

Orban P. Ştefan, fost „moşier", Miercurea-Ciuc

Lukacs Ştefan, gestionar, Rovine

Konya Ştefan, avocat, Târgu Secuiesc

Abraham Arpad, preot romano-catolic, Sf. Gheorghe

Orban Gh. Carol, fost ofiţer, Târgu-Mureş