Veniturile artiştilor, sportivilor, consultanţilor, jurnaliştilor şi ale persoanelor fizice autorizate (PFA) ar putea scădea cu aproape 30%. Propunerea de taxare a drepturilor de autor cu CAS de 31,3% vine de la sindicate şi este îmbrăţişată de Guvern. Ea poate intra în vigoare de la 1 iunie.
Veniturile celor care lucrează pe contracte de drepturi de autor şi pe convenţii civile vor scădea cu aproximativ 30% dacă Guvernul va trece între măsurile de criză şi una dintre ultimele sugestii ale Confederaţiei Cartel Alfa.
Mai citeşte şi:
Propunerea se referă la impunerea contribuţiei de asigurări sociale (CAS) de 31,3% şi pentru aceste categorii de angajaţi şi este în lucru la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ca parte a programului de reduceri de criză.
Bogdan Hossu: „scad pensiile mici"
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, susţine că obligaţia va fi aplicată tuturor celor care realizează astfel de venituri, indiferent dacă au sau nu carte de muncă.
Propunerea vizează şi scăderea procentului cheltuielilor care pot fi deduse din aceste venituri: de la 40% la 25%. În discuţiile cu guvernanţii, sindicaliştii au insistat pe aplicarea acestei obligaţii, pentru că, spune Bogdan Hossu, „dacă aceste persoane vor plăti CAS-urile şi dacă se întrerupe transferul la Pilonul II de pensii, fondul de pensii va avea suficiente resurse ca să nu mai fie necesară reducerea pensiilor mici".
În România există circa 500.000 de persoane care încasează venituri pe contracte de cesionare a drepturilor de autor sau pe convenţii civile, din care 80.000 nu au şi carte de muncă. Varianta plăţii de CAS-uri a fost mereu susţinută de marile centrale sindicale şi de către guvernanţi, care consideră că aceste contracte maschează o relaţie de muncă şi reprezintă o formă de evaziune fiscală.
Ovidiu Jurcă, vicepreşedinte la Blocul Naţional Sindical (BNS), consideră normală măsura, fiindcă „orice persoană care are nişte raporturi de subordonare este titularul unui drept de muncă ascuns". Mai mult, spune Jurcă, „în unele companii s-a ajuns să ia salarii pe drepturi de autor până şi şoferii şi femeile de serviciu, de parcă ar fi creatori de opere".
Ce s-ar economisi
Cezar Corâci, preşedintele patronatului UGIR-1903, spune că „principiul este corect, dar obligativitatea plăţii contribuţiilor la asigurările sociale nu trebuie impusă acum, deoarece efectele ar fi foarte dure".
De cealaltă parte, Hossu spune că nu există scăpare: „Dacă Executivul vrea să mai ia bani de la FMI, trebuie să extindă baza de impozitare. Primul pas este ca şi cei plătiţi pe drepturi de autor, dar care sunt în realitate salariaţi, să contribuie la fondul de pensii".
Potrivit unei note semnate de directorul general Dorin Măntescu, din MFP, pe ultimele şase luni ale anului 2010 s‑ar economisi aproape 20 de milioane de euro prin introducerea acestor măsuri. Deficitul pe 2010 la fondul de pensii este însă de 2,3 miliarde de euro, iar raportat la şase luni, de 1,15 miliarde de euro, adică de 57 de ori mai mare decât economiile calculate de Guvern.
Bogdan Hossu susţine însă că „numărul celor care ar trebui să contribuie la fondul de pensii ar fi de 700.000, din care 200.000 de persoane au venituri pe drepturi de autor, iar economiile ar cumula 20-25% din fondul de pensii şi ar putea salva toate pensiile de la reducere". Practic, el vorbeşte de o economie de 2,5 miliarde de euro, adică de 125 de ori mai mare decât cea calculată de Guvern.
Categorii afectate
Sportivii
Consultanţii
Jurnaliştii
Actorii
Persoane Fizice Autorizate (PFA)
Potrivit liderului Cartel Alfa, vor fi exceptaţi scriitorii, sculptorii şi pictorii, „cei care efectiv creează, în sensul pur al termenului". Surse din Ministerul Muncii susţin că în varianta finală a propunerii nu va exista nicio excepţie.
517,5 lei va pierde din venitul net actual o persoană care câştigă acum 1.808 lei din drepturile de autor, la un venit brut de 2.000 de lei, dacă i se va impune un CAS de 31,3%. În procente, pierderea este de 28,6% faţă de venitul net actual.
Cântăreţii strâng cureaua, fotbaliştii aşteaptă pomană
Artiştii sunt necăjiţi că statul îi obligă să plătească aceste contribuţii la fondul de pensii, fiindcă veniturile lor sunt oricum diminuate pe vreme de criză.
Cu toate acestea, ei sunt resemnaţi şi speră ca aceste reduceri din veniturile lor să fie măcar de folos şi să nu se mai ajungă la o nouă curbă de sacrificiu. La rândul lor, patronii din fotbal, care-şi plătesc vedetele pe convenţii civile, sunt furioşi şi ameninţă că statul va încasa şi mai puţin de la ei dacă pune în aplicare o asemenea măsură.
Copos: „pierderi uriaşe"
Gigi Becali, finanţatorul Steaua Bucureşti, a găsit imediat o soluţie pentru ca fotbaliştii să evite impozitarea: să-i plătească prin donaţii făcute de intermediari.
„Dacă nu se iau nişte măsuri şi dacă ministrul de Finanţe nu stă liniştit şi are de gând să impoziteze convenţiile civile, nu ştiu cine va mai rezista în fotbal. Dacă vor face aşa cum doresc, nu o să mai ia impozit nici 30%, pentru că echipele n‑au bani, iar dacă o societate nu are bani, nu este obligată să plătească salarii. În acest caz, e posibil ca jucătorii să primească nişte donaţii de la persoane care nu au legătură directă cu clubul", explică Becali.
Nici George Copos, patronul Rapid Bucureşti, nu este încântat. „Opţiunea fiscalizării excesive, impusă de gravitatea posibilelor consecinţe economice imediate, nu este nici pe departe cea mai avantajoasă. De ce? Pentru că speranţa colectării mai multor bani la bugetele statului este o iluzie în aceste condiţii. Dimpotrivă, cred că pierderile vor fi uriaşe şi vor aduce din ce în ce mai aproape spectrul unei catastrofe economice!", spune Copos.
Spectacole rare
Cântăreţul Benone Sinulescu (73 de ani) s-a gândit deja la ce va renunţa: „Sunt revoltat! Spectacolele sunt din ce în ce mai rare, oricum. Eu, unul, am norocul că nu mai cumpăr legume de la piaţă, pentru că am grădină. Dacă va trebui să tai din buget, o să încep cu vacanţele în străinătate".
Solistul de muzică pop Cătălin Josan (23 de ani) speră şi el ca reducerea să nu fie fără rost: „Am o singură piesă compusă de mine. Banii din drepturile de autor nu sunt foarte mulţi, iar criza ne-apucă de gât pe toţi. N-avem încotro".
"E posibil ca jucătorii să primească nişte donaţii de la persoane care nu au legătură directă cu clubul."
Gigi Becali
patron Steaua
Cine şi cât plăteşte CAS-urile
Potrivit legii, contribuţiile sociale pe contractele de drepturi de autor vor fi plătite în totalitate de către "angajat", fiindcă nu există o relaţie de muncă între el şi "angajatorul" pentru care lucrează. Prin urmare, persoana cu venituri pe contractele de drepturi de autor plăteşte singură toate contribuţiile care se virează în fondul de pensii: procentul de 10,5%, care-i revine angajatului, dar şi procentul pe care l-ar plăti angajatorul (de 20,8%), dacă ar exista carte de muncă.
Pentru ca angajatorul să suporte partea lui de contribuţie nu există decât o soluţie: banii câştigaţi pe contractele de drepturi de autor să fie transferaţi toţi pe cartea de muncă.
Guvernanţii au cerut mereu introducerea acestor contribuţii, deoarece, aşa cum a declarat de nenumărate ori ministrul Muncii, Mihai Şeitan, ele salvează nu doar bugetul de pensii, dar şi pe cei care acum nu plătesc CAS-uri. Necontribuind la fondul de pensie, aceşti salariaţi vor avea bani mai puţini la bătrâneţe şi vor fi nevoiţi să apeleze la alte ajutoare din partea statului.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza