Gardienii corupţiei: cine sunt vinovaţii pentru cel mai dur raport al UE la adresa Justiţiei

„România nu şi-a respectat angajamentele asumate la aderare“. Aceasta este concluzia ultimului raport al UE cu privire la sistemul judiciar. Raportul de ţară al Comisiei Europene – făcut public ieri la Bruxelles - concluzionează că sistemul judiciar a înregistrat regrese majore faţă de anul trecut.

Joaca autorităţilor cu Legea ANI, numirile în baza unui simplu interviu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, practica judiciară neunitară, sancţiunile blânde şi aproape încurajatoare date magistraţilor de către CSM sunt doar câteva dintre reproşurile pe care UE le-a făcut la adresa Justiţiei din România.

Comisia Europeană şi-a îndreptat atenţia şi asupra tărăgănării în Parlament a anchetelor privindu-i pe demnitari, exemplificând în acest sens - fără a le nominaliza în mod direct - cazurile deputaţilor Adrian Năstase şi Monica Iacob Ridzi.

Numiri scandaloase la instanţa supremă

Acceptarea de către CSM a pensionării magistraţilor suspendaţi ca urmare a implicării lor în anchete penale este, de asemenea, criticată de Comisia Europeană. De exemplu, fostul preşedinte al Secţiei Civile de la instanţa supremă, Florin Costiniu, s-a pensionat imediat ce a fost suspendat din funcţie ca urmare a suspiciunii comiterii unor infracţiuni grave de corupţie în dosarul care îl vizează pe senatorul PSD Cătălin Voicu.

Citiţi şi:

Traian Băsescu: „Vom face propriul raport“

Băsescu are "îngrijorări" cu privire la accesul României în Spaţiul Schengen

Reacţia lui Băsescu la Raportul C.E.: cheamă Parlamentul din vacanţă pentru Legea ANI

Raportul CE pentru România: angajamentul politic insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi

Un alt „coleg" de dosar al lui Voicu, judecătorul Cristian Jipa, de la Secţia Penală a instanţei supreme, este şi el nominalizat indirect în raportul de ţară al Comisiei Europene.  Mai exact, oficialii europeni au atras atenţia numirii lui direct la Înalta Curte de la Tribunalul Bucureşti în plin scandal de corupţie, fără ca CSM să motiveze transparent promovarea decisă. În anul scurs de la precedentul raport, CSM a fost condus de Virgil Andreieş (50 de ani), preşedintele Curţii de Apel Cluj, până în ianuarie anul acesta, şi de Florica Bejinaru (48 de ani), de la Tribunalul Mehedinţi.

Un alt exemplu prin care UE atrage atenţia asupra lipsei de transparenţă în ceea ce priveşte numirile magistraţilor la Înalta Curte este şi promovarea secretarului general al CSM, Corina Corbu, la instanţa supremă - Secţia Contencios-Administrativ, deşi aceasta nu judecase niciodată cauze de acest gen. Experţii europeni recomandă şi revizuirea competenţei instanţei supreme prin reducerea atribuţiilor de a judeca în primă instanţă şi prin limitarea judecării în recurs, criticând şi lipsa unor sentinţe irevocabile mai ales în ceea ce priveşte faptele grave de corupţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - condusă interimar de Lidia Bărbulescu de aproape un an - nu a depus eforturi, conform raportului de ţară, pentru unificarea practicii judiciare şi nu a conceput un ghid complet privind stabilirea pedepselor pentru infracţiuni de corupţie.

Mai e de lucrat şi la lupta anticorupţie

Ca şi în anii precedenţi, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a primit o bilă albă din partea UE, însă oficialii europeni au reamintit recomandările Comisiei Europene făcute României în iulie 2009 şi care au rămas nesoluţionate.

Comisia se referă în special la monitorizarea cazurilor de corupţie la nivelul instanţelor, la eliminarea suspendării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate, precum şi la facilitarea urmăririi penale care îi vizează pe foşti şi actuali membri ai Parlamentului şi ai Guvernului.

Totodată, raportul aduce în discuţie durata încă excesiv de mare a proceselor, dar şi faptul că în unele dosare importante nu s-a luat o decizie nici măcar la prima instanţă. UE foloseşte termeni extrem de duri cu privire la resursele umane din sistemul judiciar, punctând dezechilibrele importante din punct de vedere al volumului de muncă între parchete şi instanţe.

Mai mult, Ministerul Justiţiei şi CSM nu au demarat acţiuni de vacantare a posturilor libere, iar Guvernul nu a finanţat posturile libere sau vacante, ceea ce a dus la supraaglomerarea unor instanţe sau a unor parchete. De asemenea, UE se arată îngrijorată de modul de cooptare de personal în sistemul judiciar.

CSM şi resursele umane

Autorii raportului au arătat că CSM nu a aplicat recomandările făcute anul trecut privind resursele umane din sistemul judiciar şi  nu a luat măsuri rapide pentru a umple golul lăsat de valul de magistraţi care au părăsit sistemul în perioada 2008-2009.

Măsurile CSM, de creştere a numărului anual de candidaţi admişi la Institutul Naţional al Magistraturii, şi cel de recrutare directă a magistraţilor - dintre juriştii cu cinci ani vechime - sunt considerate a avea un impact nesemnificativ asupra deficitului mare de personal.
Preşedintele CSM, Florica Bejinaru, a explicat ieri că deciziile luate de Consiliu s-au făcut doar în baza Legii privind statutul magistraţilor şi că ea a cerut - fără rezultat însă - modificarea ei.

Cătălin Predoiu, despre „Epopeea ANI"

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, ieri, că „epopeea ANI" a întors lucrurile la 180 de grade în privinţa Raportului Comisiei Europene. Ministrul Justiţiei şi-a exprimat regretul că, din cauza unui „moment de lipsă de viziune", doi ani de muncă s-au risipit, iar eforturile vor trebui reluate.

Concluziile Comisiei Europene

-CSM: promovări dubioase, pensionarea magistraţilor corupţi în timpul anchetei/procesului, politica de resurse umane - formarea de noi magistraţi- ineficientă, sancţiuni disciplinare blânde.

-Instanţa Supremă: unificarea jurisprudenţei, crearea unor complete specializate, nerealizarea unui ghid de pedepse privind infracţiunile de corupţie, condamnări puţine în dosarele de mare corupţie.

-Parlament: blocarea unor anchete penale în care sunt cercetaţi parlamentari, modificările aduse noii Legi ANI, legislaţia privind achiziţiile publice, întârzierea discutării unui proiect de lege privind eliminarea suspendării procesului până la soluţionarea excepţiilor neconstituţionale.

Aprecieri

-ANI: identificarea averilor nejustificate a demnitarilor.

-Ministerul Public: eforturi în lupta împotriva micii corupţii, buna colaborare cu DGA în anchetele penale.

-DNA: continuarea anchetelor de corupţie la nivel înalt.

-Ministerul Justiţiei: proiectul „mica reformă a justiţiei".

"Nu vedem în acest moment nevoia de a suspenda fonduri pentru România şi Bulgaria."
Mark Gray
purtător de cuvânt al CE

"Formularea din raport că România încalcă angajamentele asumate este inacceptabilă."
Traian Băsescu
preşedintele României

Gray : Nu este timpul să vorbim de sancţiuni

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, raportul este unul „obiectiv şi corect". El atrage atenţia asupra lipsei de angajament politic pentru reforma justiţiei, chiar dacă sunt menţionate şi o serie de progrese în unele domenii.

Întrebat de jurnalişti dacă Executivul european are în vedere eventuale sancţiuni în absenţa progreselor aşteptate de Bruxelles, Gray a fost rezervat şi a spus că „nu este timpul acum să se vorbească de sancţiuni".

În opinia sa, decizia de luni a Curţii Constituţionale a României, care a declarat neconstituţională ultima formă a Legii ANI, oferă o nouă posibilitate pentru ţara noastră pentru a se asigura că repune actul normativ în concordanţă cu  angajamentele asumate la aderarea la UE.

„Nu vedem în acest moment nevoia de a suspenda fonduri pentru cele două ţări (România şi Bulgaria - n.r.)", a spus Gray. Potrivit acestuia, Comisia cere României să-şi onoreze angajamentele. Anca Voicu

Mari restanţe: dosarele „Năstase" şi „Ridzi"

Adrian Năstase

Tergiversarea în Parlament a aprobării urmăririi penale în cazurile Monica Iacob Ridzi (PDL) şi Adrian Năstase (PSD) a atras criticile experţilor europeni. Deşi cei doi demnitari nu sunt nominalizaţi explicit, documentul menţionează că Parlamentul a demarat cu repeziciune procedurile pentru cercetarea unui parlamentar fost ministru în iulie 2009 (exact când plenul a dat primul vot în cazul Ridzi - n.r.).

Însă o altă cerere referitoare la un alt dosar al aceleiaşi persoane, ca şi o cerere separată de percheziţie informatică, ambele vizând-o pe Monica Iacob Ridzi, sunt în aşteptare din februarie 2010. Parlamentul a amânat o decizie după ce Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de concediu medical pentru că urma să nască, iar Comisia juridică a decis că nu o poate audia.

Monica Iacob Ridzi

Cu toate că a fost în concediu până la 20 iunie, Ridzi (care a născut la 22 aprilie) a fost prezentă în Camera Deputaţilor în noaptea de 14-15  iunie la votul pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. „A fost rugată să vină din spital pentru o bătălie care era importantă. În privinţa audierii la comisie, aici trebuie să fie în deplinătatea capacităţilor pentru ca procedura să nu fie contestată ulterior de avocaţi", afirmă Daniel Buda (PDL), şeful Comisiei juridice.

O altă menţiune priveşte dosarul „unui fost premier blocat permanent de Parlament" - referire la  Adrian Năstase, care nu poate fi, deocamdată, urmărit penal în dosarul „Zambaccian 1". În 2009, procurorul general a invocat faptul că, după ce Camera a respins o cerere similară în 2008, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea din regulament pe baza căreia s-a luat decizia. Opoziţia a argumentat însă că decizia CCR nu se aplică retroactiv.