Cazul Brădişteanu: şpaga e la mort

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şerban Brădişteanu susţine că cele patru milioane de euro, de care este acuzat că le-ar fi luat mită, ar fi ajuns, de fapt, la o prietenă de-a sa, care însă a decedat în luna aprilie 2006. Magistratul Elena Burlan, de la Tribunalul Bucureşti, l-a crezut pe cuvânt pe medicul Şerban Brădişteanu şi a ignorat actele procurorilor români şi elveţieni.

Motivarea în cazul Brădişteanu (PDF)

Senatorul Bradisteanu-Bruta, albit cu unanimitate de colegii senatori juristi

Bradisteanu si PSD - reclamati la Comisia UE din Romania

Cum a driblat Bradisteanu-Bruta Legea anticoruptie

Şerban Brădişteanu (59 de ani) a fost achitat după ce a dat o declaraţie halucinantă în faţa instanţei, în care arăta că cele patru milioane de euro, despre care procurorii spun că este o mită-record, ar fi de fapt banii unei foste paciente şi prietene, Cornelia Pachiu.

Aceasta a decedat în aprilie 2006, la scurt timp după declanşarea anchetei legate de achiziţionarea de aparatură medicală pentru sistemul penitenciar. Milioanele de euro - pe care DNA susţine că Brădişteanu le-ar fi „încasat" drept mită - ar fi fost folosite de Cornelia Pachiu pentru construirea şi mobilarea unui imobil.

La DNA, la începutul cercetărilor, Şerban Brădişteanu a susţinut că nu ştie nimic despre suma respectivă, însă după ce au început să apară dovezile convingătoare, inclusiv de la procuratura elveţiană, a refuzat să mai facă declaraţii în faţa procurorilor.

Fără sechestru

Mai bine de şase luni i-au fost necesare judecătoarei Elena Burlan de la Tribunalul Bucureşti pentru a motiva decizia prin care a hotărât, la 3 decembrie 2009, achitarea medicului Şerban Brădişteanu, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată.

Magistrata a mai decis ridicarea sechestrului pus de DNA pe trei imobile aflate în proprietatea lui Şerban Brădişteanu: o garsonieră în Piaţa Victoriei din Bucureşti, evaluată la 62.000 de euro, o vilă într-un ansamblu rezidenţial din satul Izvorani, evaluată la 425.000 de euro, şi un imobil în centrul Capitalei, a cărui valoare s-ar ridica la 1.100.000 de euro.

Dosarul se află în prezent pe masa procurorilor DNA pentru motivarea recursului. În hotărârea judecătorească, Elena Burlan a desfiinţat acuzaţiile procurorilor anticorupţie, susţinând că faptele medicului nu sunt dovedite suficient şi că „prezumţia de nevinovăţie este cea care împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare".

Prejudiciu la Penitenciare

Şerban Brădişteanu a fost trimis în judecată în martie 2007. Medicul a fost acuzat că, în perioada 2001-2002, când era senator PSD, în calitate de preşedinte al Comisiei de Evaluare în cadrul unei licitaţii organizate de Ministerul Justiţiei, ar fi decis atribuirea contractelor de achiziţionare, din bani publici, a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar, cu încălcarea flagrantă a normelor legale în materie.

Astfel, Şerban Brădişteanu ar fi favorizat două firme, CC Med AG - Elveţia şi Biomedica GmbH-Austria, prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse şi ar fi adus Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor un prejudiciu de 9,1 milioane de euro. Procurorii susţin că, pentru serviciile sale, medicul ar fi primit mită 3,6 milioane de euro şi 500.000 de dolari. Banii ar fi fost viraţi în conturile unei firme off-shore, Arnell Development, din Insulele Virgine Britanice, deschise la Union Bank of Switzerland din oraşul Zürich.

Card Gold pentru medic de top

Cu ajutorul procurorilor elveţieni, DNA a arătat că Şerban Brădişteanu este cel care a înfiinţat personal off-shore-ul Arnell Development, şi a deschis, în aprilie 2002, pe numele acestei societăţi, trei conturi în dolari, în euro şi în franci elveţieni, la o bancă din Zürich-Elveţia. El a mai solicitat emiterea unui card „TopCard Visa"- varianta Gold şi a conferit drepturi nelimitate asupra disponibilului din conturi concubinei sale, Marilena Mladin. Potrivit documentelor, contul a fost alimentat de societatea CC Med AG Elveţia - cea care câştigase licitaţia coordonată de Şerban Brădişteanu - în baza unor facturi emise de Arnell Development, motivul plăţii fiind servicii de „asistenţă vânzare pentru licitaţia Justiţia, România, 2002".

Medicul a utilizat cardul pentru plăţi la hoteluri în zone exotice, agenţii de turism, restaurante şi magazine, suma retrasă astfel fiind de aproximativ 737.000 de franci elveţieni. Alte 3,8 milioane de euro au fost retrase în numerar, în mai multe tranşe, chiar de către Şerban Brădişteanu.În prima fază a anchetei, Şerban Brădişteanu a dat o singură declaraţie la DNA, în care a arătat că nu a auzit şi nu are cunoştinţă despre existenţa off-shore-ului Arnell Development şi nu a primit niciun ban de la societatea elveţiană.

A refuzat Declaraţiile

După 29 iunie 2006, el a refuzat să mai dea declaraţii în legătură cu faptele pentru care a fost pus sub acuzare şi şi-a rezervat dreptul la tăcere. În decizia de achitare a medicului, judecătoarea Elena Burlan motivează: „Cu privire la această acuzaţie, la ultimul termen de judecată, inculpatul a declarat în faţa instanţei că este persoana care a solicitat înfiinţarea unei societăţi off-shore, care implicit avea cont bancar, la cererea doamnei Pachiu Cornelia Edita, în prezent decedată, reprezentanta SC Cheminst & Industry în România, firma care, la rândul său, asigura desfacerea de echipamente furnizate de CC Med AG, după licitaţie".

„Doamna Pachiu Cornelia a fost persoana care a primit în mod direct de la doctorul Brădişteanu sumele de bani ridicate în numerar de acesta şi pe care le-a folosit ulterior pentru a construi un imobil şi pentru a achiziţiona bunuri şi servicii după cum a crezut dânsa de cuviinţă", mai arată judecătorea Elena Burlan. Practic, magistratul a luat de bune declaraţiile făcute în faţa instanţei de către Şerban Brădişteanu, fără a dispune verificări suplimentare care să confirme sau să infirme depoziţia medicului.

Milioanele de euro, retrase personal

Din extrasele primite de autorităţile române de la elveţieni a rezultat că pe lângă sumele cheltuite cu cardul, Şerban Brădişteanu ar fi retras personal, în numerar:
- 250.000 de dolari la 28 mai 2002
- 50.000 de euro la 12 iunie 2002
- 1.500.000 de euro la 24 iunie 2002
- 1.500.000 de euro la 3 octombrie 2002.
- 499.000 euro la 9 ianuarie 2003.

Brădişteanu susţine că a făcut un act caritabil

Potrivit medicului Şerban Brădişteanu, relaţia de prietenie cu Cornelia Pachiu a început în primăvara anului 2002, când aceasta i-a solicitat asistenţă medicală, după ce a fost diagnosticată cu cancer pancreatic. Motivul acestei apropieri este explicat de medic prin faptul că pacienta sa nu se afla „în relaţii armonioase" cu soţul şi cu fiul acestuia din prima căsătorie, şi nu voia ca aceştia să beneficieze de veniturile sale din afacerile cu elveţienii.

În perioada 2002-2006, Pachiu a fost supusă mai multor investigaţii şi tratamente medicale complexe, atât în Europa, cât şi în SUA, iar medicul Şerban Brădişteanu ar fi însoţit-o în aceste deplasări. Pachiu a decedat în aprilie 2006, chiar în secţia condusă de Brădişteanu, care „i-a asigurat inclusiv confortul sufletesc până în ultimul moment".

Relaţii

Medicul a mai povestit că toate plăţile efectuate din cont sau prin intermediul cardului au fost făcute în perioada în care s-a deplasat în străinătate cu Pachiu, şi că, la cererea acesteia, a achiziţionat obiecte de mobilier şi aparatură electronică. Relaţia de prietenie Brădişteanu - Pachiu a mai fost confirmată de Manfred Meixner, patronul firmei CC Med AG, prin intermediul unei scrisori remise instanţei. Meixner a mai arătat că a existat o convenţie cu Pachiu, unul dintre partenerii de afaceri ai CC Med Ag, ca atunci când iese la pensie să primească o mare sumă de bani cu titlul de recompensă. Şi Marilena Mladin, concubina lui Şerban Brădişteanu, a confirmat în instanţă varianta iubitului său şi relaţia de amiciţie a acestuia cu Pachiu.

Şpaga prea mare nu are cum să fie şpagă

Judecătoarea Elena Burlan mai arată că CC Med AG nu ar fi avut niciun profit din acest contract dacă i-ar fi dat mită patru milioane de euro lui Brădişteanu, şi ar fi trebuit să apeleze şi la alte surse de finanţare, deoarece această sumă reprezintă aproximativ 40% din valoarea echipamentelor livrate. „Nu poate fi, în limitele unei raţiuni elementare, acceptată ideea că o firmă ar fi putut manifesta o asemenea generozitate încât în urma participării la o astfel de procedură fie să nu mai realizeze niciun beneficiu, fie chiar probabil să rămână cu serioase prejudicii, doar pentru a-şi asigura bunăvoinţa unei persoane", susţine Elena Burlan.

Cheltuielile medicului

- 12.000 de euro - excursie în staţiunea Bora-Bora.
- 3.300 de dolari - ceasuri şi bijuterii cumpărate la Rio de Janiero.
- 2.074 de dolari - haine din magazinul Gucci din New-York.
- 27.155 de franci elveţieni - ceasuri şi bijuterii din magazinul „Yafriro International PL Singapore".
- 7.384 de dolari - haine şi accesorii cumpărate din magazinul Prada New York.
- 3.783 euro - mobilă şi accesorii din Viena.
- 2.668 de dolari - cazare cinci nopţi la Palace Hotel din New York.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite