Niciun judeţ din România nu îşi permite să îşi susţină pensionarii. Vezi infografia!

Niciun judeţ nu încasează suficiente contribuţii sociale pentru a-şi plăti pensiile. Doar Capitala este pe plus: din banii adunaţi plăteşte drepturile bătrânilor bucureşteni şi acoperă şi o parte dintre golurile celorlalte judeţe.

Vezi care sunt cele mai sărace judeţe din România

În România, angajaţii sunt puţini şi au venituri mici, pe când pensionarii sunt mulţi şi, în unele judeţe, pensiile medii sunt aproape cât salariile medii. Asta reiese din buletinul lunar pe judeţe realizat de Institutul Naţional de Statistică. În septembrie existau 4,194 milioane de angajaţi şi 5,5 milioane de pensionari, dintre care aproximativ 820.000 lucrau doar în agricultură.

Mai citeşte şi:

Un vrâncean munceşte ca să producă bani pentru două pensii

Casa de Pensii Brăila este luată cu asalt de persoanele care vor să se pensioneze anticipat

Numărul salariaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor în doar nouă judeţe, dar numai în patru dintre acestea avem de-a face cu o diferenţă semnificativă între cei care contribuie la buget şi cei care iau de la buget: Bucureşti (unde există aproape doi salariaţi la un pensionar), Ilfov (10 la 7), Constanţa (17 la 13) şi Timiş (aproape 10 la 7). În rest, numărul pensionarilor îl depăşeşte covârşitor pe cel al salariaţilor, uneori chiar şi cu peste 50%.

„Supranumerar" de pensionari

Giurgiu şi Teleorman au un număr dublu de pensionari faţă de angajaţi, ceea ce înseamnă doi retraşi din activitate la un salariat. Urmează Botoşani, Suceava, Vaslui, Dâmboviţa, Călăraşi, Olt şi Caraş-Severin, judeţe care oscilează în jurul a 25% pensionari în plus faţă de salariaţi.

În aceste condiţii, este explicabil că niciun judeţ, cu excepţia Capitalei, să nu poată să susţină pensiile din propriile venituri. Dar situaţia este de-a dreptul catastrofală: 31 de judeţe încasează CAS-uri care nu acoperă nici măcar jumătate din suma necesară pentru pensii.

Ce le lipseşte vine din încasările Capitalei şi de la bugetul de stat. Toate contribuţiile se adună la Casa Naţională de Pensii, care distribuie sumele pentru teritoriu. Restul vine direct de la bugetul de stat, care subvenţionează pensiile foştilor agricultori şi ale foştilor militari, precum şi pensiile sociale.

Judeţe cu pensii mari şi salarii mici

Judeţele care înghit cel mai mult de la buget sunt fostele centre monoindustriale, care au dat faliment după Revoluţie, explică analistul economic Ilie Şerbănescu. De exemplu, oraşele siderurgice şi zonele miniere. Hunedoara este un astfel de caz, unde contribuţiile nu acoperă decât 30% din sumele plătite pensionarilor.

Marele dezechilibru al judeţului vine nu atât din raportul pensionari/ salariaţi, cât din valoarea pensiilor. Pensia medie de aici este a doua pe ţară, ca valoare, după Bucureşti, adică de 895 de lei, în timp ce salariul mediu net este cu puţin mai mare, de 1.120 de lei.

Asta pentru că mulţi dintre pensionari au fost mineri sau oţelari, au avut venituri mari, graţie grupelor speciale de lucru şi sporurilor. În contrast, salariaţii de acum au venituri mici, astfel încât şi contribuţiile lor sunt nesemnificative. 

Pensie de oţelar, mai mare ca salariul mediu

Caraş-Severin, cu cel mai vechi centru siderurgic din ţară (la Reşiţa), este un caz similar. Gheorghe Brăila, directorul casei locale de pensii, spune că o pensie de oţelar de pe vremuri depăşeşte 1.500 de lei. Cu mult peste salariul net mediu pe judeţ - de numai 984 de lei, şi chiar mai mare decât salariul net la nivel naţional (puţin sub 1.400 de lei).

Ilfov, situaţie fericită

Judeţul aflat în vecinătatea Capitalei reprezintă un caz unic. Fostul „sector agricol Ilfov", cum se numea înainte de 1990, a cunoscut o dezvoltare impresionantă. Marele său avantaj a fost apropierea de Bucureşti, care a făcut ca aici să se construiască hale de producţie, hipermarketuri şi să fie înregistrate numeroase firme.

Are angajaţi mulţi şi al doilea salariu mediu pe ţară (1.673  de lei), după Capitală (1.911 lei), astfel încât şi contribuţiile sunt consistente. Pe de altă parte, din contribuţiile strânse sunt plătite pensii puţine şi mici, pentru foştii agricultori, că industrie nu a existat aici până acum 20 de ani. De aceea, deficitul la pensii al judeţului Ilfov este cel mai mic din România, de numai 13%.

Bucureştiul, singurul pe plus

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Bucureştiul strânge singur o treime din totalul contribuţiilor pentru pensii plătite în toată ţara. Astfel, pe primele 11 luni din 2010, din cele peste 29 de miliarde de lei contribuţii, 10,5 miliarde de lei provin doar din Bucureşti. Ce-i drept, atrage atenţia ANAF, la Bucureşti apar vărsămintele tuturor celor mai mari 2.000 de contribuabili din ţară, chiar dacă nu toţi îşi au sediul aici.

Oricum, explică Doina Pârcălabu, director al Casei Naţionale de Pensii, Capitala rămâne principala sursă de alimentare a fondului de pensii: „Gândiţi-vă că aici depun contribuţii, în fiecare lună, aproape 100.000 de firme, pe când în ţară există judeţe cu doar câteva mii de societăţi".

Bucureştiul are aproape 500.000 de pensionari şi aproximativ 900.000 de salariaţi. Tot aici se înregistrează şi cea mai mare pensie, de 938 de lei. Salariul mediu net din Capitală este tot pe primul loc, la mare distanţă de restul: de 1.911 lei, adică mai mult decât brutul mediu pe ţară (1.846 de lei).

Jumătate din contribuţiile strânse în Capitală se transformă în pensii pentru bucureşteni, iar cealaltă jumătate pleacă în fiecare lună spre provincie, unde acoperă o parte dintre golurile de la pensii.

Ilie Şerbănescu: „Trebuie o impozitare în trepte"

Analistul Ilie Şerbănescu crede că o diminuare a pensiilor este inevitabilă în anii următori Foto: Marian Iliescu

Această situaţie arată starea de criză a sistemului de pensii din România, explică analistul economic Ilie Şerbănescu: „Problema este de viaţă şi de moarte! Trebuie luate măsuri fără echivoc, fiindcă pensiile reprezintă cea mai periculoasă problemă a bugetului".

În 2010, deficitul de la pensii a fost de 2,6 de miliarde de euro, iar pentru 2011 s-a estimat unul de 3,6 de miliarde de euro. Ministrul Muncii, Ioan Botiş, subliniază că socotelile ar fi stat şi mai rău în anii următori dacă nu se adopta noua Lege a pensiilor: „Asta am spus în Parlament, că trebuie să schimbăm urgent şi ­Legea pensiilor şi sistemul de asistenţă socială".

Inechitate socială

Ilie Şerbănescu este unul dintre susţinătorii noii legi, dar este convins că ea va soluţiona doar o mică parte a problemei. În opinia sa, reducerea pensiilor este inevitabilă: „Ar trebui impozitate, dar nu unitar, ci în trepte, ca să-i salveze pe nefericiţii cu pensii mici şi să se ia mai mult de la cei cu pensii mari".

Analistul îi acuză de demagogie pe acei politicieni care vor un punct de pensie de 45% din valoarea salariului mediu brut: „Sunt inconştienţi, aşa cum au fost şi în 2007, când liberalii au majorat aberant pensiile", spune Şerbănescu. Potrivit datelor de la Casa Naţională de Pensii, în octombrie 2010, pensia medie de asigurări sociale (calculată fără cele ale foştilor agricultori) reprezenta 55,4% din valoarea salariului mediu net pe economie.

Analistul Ilie Şerbănescu explică de unde vine anomalia: „Este vorba de o inechitate majoră - pensiile sub 1.000 de lei nu se impozitează, pe când cei cu salariul minim, de 600 de lei, cum era până acum, sunt impozitaţi. Pensionarii nu au nicio vină, dar sistemul este nesustenabil pe termen lung".

"Statul trebuie să ia măsuri fără echivoc! Pensiile sunt cea mai gravă problemă a bugetului de stat."
Ilie Şerbănescu
analist economic