FOTO Naţional Arena, templul fotbalului va fi gata în 2011

Atât Primăria Capitalei, cât şi constructorii Bögl (Germania) şi Astaldi (Italia)promit finalizarea proiectului „Naţional Arena“ până în luna mai a anului viitor. Reporterii „Adevărul de seară“ au intrat pe şantierul celui mai grandios stadion din România şi au văzut care este stadiul lucrărilor.

La o primă vedere ai spune că e chiar gata. Va fi cel mai mare stadion din România, dedicat fotbalului, construit după cele mai înalte standarde, cu o capacitate de 55.600 de locuri.

Mai citeşte şi:

Olimpiada la Bucureşti! În 2020 sau 2200?

Au început lucrările de montare a instalaţiei de nocturnă la stadionul Oţelului

Stadionul Ancora, desfiinţat prin retrocedare

Muncitorii care încă robotesc la finisaje şi la montarea scaunelor, schelele, munţii de nisip şi macaraua mobilă de pe teren sunt semnele că se lucrează din plin la colosalul stadion care va găzdui în 2012 finala competiţiei Liga Europa. Până la sfârşitul anului se vor termina procesul de montare a scaunelor, sistemele de instalaţii, finisajele şi stâlpii de susţinere a acoperişului, spun reprezentanţii Primăriei Generale a Capitalei, principalul beneficiar al proiectului.

Vezi aici o galerie foto cu stadiul actual al construcţiilor

„Stadiul fizic al lucrărilor în luna octombrie este: structură - 90%, instalaţii - 40% şi finisaje - 50%. În momentul de faţă se lucrează la montarea scaunelor, fiind instalate aproximativ 5.000, se execută lucrări la zidării, compartimentări şi tavane gips-carton, pardoseli, izolaţii faţade. Termenul de finalizare este mai 2011, iar în următoarele două luni, res­pectiv iunie şi iulie 2011, se vor efectua teste", susţin oficialii municipalităţii.

Acoperişul, susţinut în cabluri

Pilonii aşteaptă să fie ridicaţi la 35 de metri deasupra solului

Tribunele înconjoară triumfal terenul, ridicân­du-se la 35 de metri faţă de sol, în plan vertical, unde se va afla cel mai înalt şir de scaune. Din loc în loc se cască gurile de acces pentru spectatori, iar deasupra, pe coama stadionului, se înalţă stâlpii care vor susţine acoperişul, la 25 de metri peste tribune. Acum sunt deja 15 stâlpi aşezaţi la o distanţă de şase metri unul de altul, ancoraţi cu suporturi gigantice de metal, care duc cu gândul la măreţia coloanelor greceşti.

„Când vor fi toţi cei 40 de stâlpi se va închide inelul de compresiune şi vom scoate toate suporturile de metal care susţin acum pilonii, iar acoperişul se va ţine în cabluri", explică inginerul Eugen Tudose, şeful de şantier pe partea de structură, reprezentant al firmei italiene Astaldi care, alături de constructorul neamţ Max Bögl, lucrează la ridicarea stadionului.

„Acoperişul va fi permanent deasupra tribunelor şi retractabil deasupra terenului de joc. Partea retractabilă se va deschide ca o umbrelă, dintr-un cub cu patru panouri LCD", mai explică inginerul.

Pe partea dinspre Bulevardul Maior Coravu se află zona VIP, cu 40 de loje, a câte 12 locuri, dar şi 200 de locuri destinate persoanelor cu dizabilităţi (la fel ca pe „Stade de France" din Paris), al căror acces se va face cu liftul panoramic. Terasa zonei VIP este concepută după modelul stadioanelor din Germania, cu locuri pe fotolii şi o zonă de catering. În aceeaşi zonă se află şi cele 300 de locuri destinate jurnaliştilor.

Culorile drapelului, în tribune

Stâlpii sunt montaţi la 6 m distanţă unul faţă de celălalt

Scaunele sunt deja montate aproape pe toată tribuna de jos, iar culoarea dominantă este roşu. În conceptul arenei, scaunele vor avea trei culori, pe cele trei niveluri de tribune: roşu, galben şi albastru.

„Conceptul de culoare este creat de arhitect în tricolor: roşu în partea de jos, galben în centru şi albastru în partea de sus. Fiecare tribună va avea o culoare dominantă, dar care va fi alcătuită din nouă nuanţe ale acesteia. Au gândit această strategie tocmai pentru a da impresia ca stadionul este plin, chiar şi atunci când este gol. Acesta va fi şi logoul arenei", mai spune inginerul Tudose.

Roşu, grena, portocaliu şi galben sunt doar câteva dintre culorile care alcătuiesc schema cromatică a primei tribune, singura la a cărei amenajare se lucrează. Vreo 20 de muncitori cară în spinare şiruri de scaune şi le montează pe treptele de beton. „Montarea unui scaun durează aproximativ zece minute", spune apăsat, cu accent moldovenesc, Teodor Oboroceanu, unul dintre muncitorii care lucrează la tribune.

Emoţiile intrării pe teren

Prin cotloanele stadionului, pe schele sau pe brânci, alţi salahori vopsesc, măsoară şi finisează pereţii camerelor interioare, care n-au scăpat însă de desenele şi mesajele obscene ale unor muncitori mai glumeţi.

Salahorii îşi înalţă căştile de la pământ şi scuipă un „Să trăiţi şefu'!", muncitoreşte, ca pe şantier, şi-şi văd în continuare de treabă.
„Haideţi să simţiţi emoţiile intrării pe stadion!", exclamă inginerul Tudose şi ne îndrumă spre ieşirea jucătorilor, pe culoarele întunecate din „burta" arenei.

„Cam aşa se simte un jucător, când se uită la cei 50.000 de oameni din tribune", spune visător Eugen Tudose, de îndată ce am păşit prin noroi, printre mormanele de nisip basculate pe locul unde în 2012 se vor bate greii fotbalului european.

Stadionul este asemănător cu cel al „Commerzbank Arena" din Frankfurt. „Nu seamănă cu niciun stadion din lume. Stadionul are identitate proprie", a menţionat Bogdan Şoşoacă, directorul Direcţiei de Investiţii din Primăria Capitalei.

Un stadion pentru U2

 „Naţional Arena" ar fi un motiv de bucurie şi pentru fanii români ai faimoasei trupe irlandeze U2. Stadionul cu o capacitate de 55.600 de locuri ar fi locul ideal unde Bono şi coechipierii lui ar putea să susţină un concert. Fanii au creat o petiţie pe site-ul de socializare Facebook.com prin care susţin venirea legendarilor irlandezi. Până acum, la aceasta au aderat 8.844 de români.

Grandoarea arenei

În zona VIP se află 40 de loje a câte 12 locuri

Noul stadion are o suprafaţă de 108.000 mp şi o înălţime de şase etaje, include un complex cu garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferinţă şi restaurante.

Accesul se va face prin 94 de intrări. Pentru masiva construcţie au fost folosiţi aproximativ 100.000 de metri cubi de beton şi 25.000 de metri cubi de prefabricate. Spre deosebire de stadionul din Frankfurt, pentru construcţia stadionului din Bucureşti a fost folosită o cantitate de beton cu 20-30% mai mare, din cauza condiţiilor seismice din România.

Realizarea gradenelor în sistem prefabricat a impus construirea în cadrul şantierului a unei fabrici de prefabricate precum şi a unei staţii de producere a betonului. Elementele de beton au fost aşezate precum un joc lego. Pentru montarea prefabricatelor a fost adusă o automacara de 200 de tone din Germania.

" Pentru primul meci pe «Naţional Arena», programat în august 2011, suntem în tratative cu Argentina. Ei cer 1,5 milioane de euro, dar mai negociem."
Ionuţ Lupescu
director general al Federaţiei Române de Fotbal

Guvernul a uitat să plătească

Scările de acces pentru public sunt aproape gata

Proiectul „Naţional Arena" este finanţat, pe de o parte, din bugetul Primăriei Capitalei şi, pe de altă parte, de la bugetul de stat, din Fondul Naţional de Dezvoltare la Dispoziţia Guvernului, fiind un obiectiv de anvergură naţională.

Lucrările sunt executate de firma germană Max Bögl şi de firma italiană Astaldi. Investiţia totală, estimată la începutul lucrărilor, în decembrie 2007, este de 143 de milioane de euro, însă va trebui suplimentată din cauza unor noi cerinţe ale UEFA.

„Deocamdată nu putem da nişte cifre exacte, dar am înaintat o hotărâre de consiliu, să vedem cât ne aprobă Consiliul General al Municipiului Bucureşti", a declarat Bogdan Şoşoacă, directorul Direcţiei de Investiţii din Primăria Capitalei.

De la începerea lucrărilor la noul stadion şi până acum, Guvernul a contribuit cu 30 de milioane de euro, iar Primăria Capitalei - cu 60 de milioane de euro. Din anul 2008, Executivul nu a mai dat niciun ban pentru stadion, lucrările fiind efectuate în tot acest timp doar pe cheltuiala municipalităţii.

„Primarul General a solicitat Guvernului României alocarea de la bugetul de stat a sumei de 160 de milioane de lei (aproximativ 38.000 de milioane de euro) în anul 2009, respectiv suma de 400 de milioane (aproximativ 95 de milioane de euro) în anul 2010. Până în momentul de faţă, Primăria Municipiului Bucureşti nu i-a fost alocat nimic din fondurile solicitate", a explicat viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu.

Reprezentanţii municipalităţii estimează că pentru anul 2011 vor mai fi necesare finanţări în valoare de aproximativ 250 de milioane  de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) . În cursul anului viitor se va realiza montarea acoperişului şi amenajarea terenului de joc. 

„Noi, constructorii, suntem ca şi pictorii"

Eugen Tudose cunoaşte toate secretele viitorului stadion

Inginerul Eugen Tudose (47 de ani) are obrazul brăzdat de vânt şi praf, iar privirea e tot timpul sus. Nu schiţează niciun zâmbet până nu începe să vorbească despre fotbal. E la fel de bronzat ca muncitorii, iar palmele nu-i sunt străine de muncă, chiar dacă nu e la fel de bine făcut ca un salahor. Cotloanele stadionului le cunoaşte aşa cum îşi cunoaşte crestăturile din palme.

Eugen Tudose a răspuns, alături de alţi colegi de-ai săi, de structura noului stadion. Vreme de aproape trei ani a clădit la singurul stadion din România pe care se va juca o finală de Cupă UEFA. „Noi, constructorii, suntem ca şi pictorii: înjuraţi în timpul vieţii, pentru că nu înţelege lumea ce facem, şi apreciaţi după moarte, când se văd roadele muncii noastre", spune râzând inginerul Eugen Tudose.

A venit la nenumărate meciuri pe stadionul pe care a trebuit să-l dărâme, bucată cu bucată, în decembrie 2007, fostul Stadion Naţional, dar a făcut-o având convingerea că din cenuşa celui vechi va răsări unul şi mai frumos. „M-au înjurat toţi nostalgicii în perioada aceea, pentru că le demolez stadionul pe care au crescut", îşi aminteşte Tudose.

Despre ingineria fotbalului

Liftul panoramic (stânga) se află în zona VIP  Fotografii: Mircea Păun

De fiecare dată când coboară pe terenul „crud" al viitorului stadion, pe inginerul Tudose îl încearcă dorul de balon. A jucat fotbal la nivel de Divizia D, la „Arctic Găeşti", de la 13 la 18 ani, „pe vremea când încă mergea fabrica", spune el.

Acum mai iese la fotbal cu prietenii şi cu fiul său, care îi urmează modelul şi este student la Construcţii, în anul al IV-lea. Ţine cu FC Argeş, „pentru că de acolo au plecat Dobrin, Mutu, Tănase. A doua echipă dragă este Dinamo", mărturiseşte el, lăsând să i se vadă un zâmbet pe faţa osoasă.

„Pe Hagi l-aş face scouter la echipa naţională. Mutu este singurul jucător din ţara asta, restul sunt purtători de tricouri", încheie hotărât inginerul şi îşi pierde apăsat paşii pe treptele tribunei.