Adevarul.ro

Directorul ITM Bucureşti, Constantin Bujor, a declarat că poate începe o anchetă în cazul lui Carmen Cîciu doar dacă femeia decedează. Sindicaliştii spun că stresul şi suprasolicitarea la locul de muncă nu se pot dovedi, însă procurorii au demarat cercetări pentru a descoperi cine este vinovat în cazul Cîciu.

Carmen Ramona Cîciu se află de cinci zile în comă profundă, iar starea ei s-a înrăutăţit în ultimele 24 de ore din cauza leziunilor cerebrale. Medicii spun că este aproape imposibil ca femeia să-şi mai revină după ce creierul ei nu a primit oxigen aproape 15 minute.

Mai citeşte şi:

Şeful ITM Bucureşti, la plimbare cu subalterna preferată

Vezi aici galeria FOTO cu directorul ITM la plimbare cu subalterna

Tânăra, în vârstă de 34 de ani, este mama a doi copii gemeni în vârstă de 3 ani şi lucrează ca programator la firma Ipsos Interactive Services. Colegii spun că în firma lor se muncea din greu, fără pauze, şi că femeia a cedat din cauza stresului.

„Angajaţii sunt obligaţi să rămână mult noaptea peste program pentru a termina proiectele. În ultimul timp, persoanele de o anumită specializare au fost obligate să înveţe programare fără să aibă pregătirea necesară. Acesta este şi cazul lui Carmen", a spus una dintre fostele angajate Ipsos.

Ieri, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-au sesizat din oficiu şi efectuează cercetări în dosarul nr. 4040/P/2010, având ca obiect aplicarea şi respectarea normelor cuprinse în Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

„Este pentru prima dată când procurorii din Bucureşti se sesizează în astfel de cazuri", a spus Florentina Gavadia, prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 6. 

Ea a adăugat că cercetările se efectuează în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care victima Cîciu Carmen Ramona a ajuns în stare gravă la spital direct de la locul de muncă.

Stresul nu se poate cuantifica

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) spun că în următorii ani, în România, principala cauză a incapacităţii de muncă vor fi stresul şi depresia provocate de epuizare. Atât timp cât nu există o legislaţie în domeniu care să cuantifice şi să considere stresul ca fiind boală profesională, reprezentanţii sindicatelor şi cei ai ITM dau din umeri.

„Stresul nu este considerat boală profesională. Avem de-a face cu o nouă formă de sclavagism şi tot mai mulţi lucrători se supun. În Europa, angajaţii ies în stradă pentru drepturile lor, iar orele suplimentare sunt plătite şi nu e nimeni obligat să stea peste program. Românii aprobă ceea ce li se întâmplă pentru că tac", a spus Bogdan Hossu, preşedintele organizaţiei sindicale Cartel Alfa.

Angajaţii nu sunt uniţi

El a mai spus că angajaţii români au puţine instrumente cu care se pot apăra împotriva suprasolicitării şi abuzurilor angajatorilor.

„O formă de luptă împotriva abuzurilor la serviciu este o plângere la Inspecţia Muncii, care are obligaţia să facă o anchetă. Plângerea ar trebui făcută înainte să se ajungă în situaţii grave. Dacă se stabileşte că este adevărat, angajatorul va fi amendat. Problema este că, fără o structură reprezentativă, normarea muncii este greu de determinat", a mai spus Hossu.

Reprezentanţii ITM spun că problemele legate de suprasolicitare sunt aproape irezolvabile. „Chiar dacă sancţionăm compania, angajatul va rămâne în continuare acolo şi va simţi în continuare stres", a spus Ştefan Mareş, director adjunct din cadrul ITM.

"În cazuri cum este cel al lui Carmen, ITM-ul nu are posibilitatea să intervină decât dacă ea moare sau rămâne cu invaliditate.Aşa prevede legea. Deocamdată, ancheta trebuie făcută de o comisie numită în interiorul companiei angajatoare."
Constantin Bujor
directorul ITM Bucureşti

"În Europa nu e nimeni obligat să stea peste program. Românii aprobă ceea ce li se întâmplă pentru că tac."
Bogdan Hossu
preşedinte Cartel Alfa

Niciun vinovat pentru angajaţii din Vest care s-au epuizat muncind până la moarte