Răscoală ca la 1907, runda a doua (Galerie Foto)

Disputa funciară de la hotarul dintre judeţele Suceava şi Botoşani s-a reaprins ieri. „Ne vrem pământul!“, au strigat oamenii. Ţăranii din Hănţeşti (Suceava) s-au strâns ca pentru război şi au făcut scut uman în faţa utilajelor care intrau în terenul ajuns în judeţul Botoşani, pe mâna unui investitor austriac.

Vestea că pământul pe care au crescut bunicii lor va fi arat de străini i-a înfuriat pe pe proprietarii din localitatea suceveană. Oamenii s-au strâns de la primele ore ale dimineţii în faţa Căminului Cultural din Hănţeşti pentru a opri prăpădul de la Vârfu Câmpului (Botoşani).

Mai citeşte şi:

Răscoală ca la 1907 pentru pământ

Botoşani: Sucevenii-răsculaţi , ameninţaţi cu poliţia!

Răsculaţii din Hânţeşti nu vor primi teren la Botoşani

Cu acte de proprietate din 1930 în mână, care dovedeau că pământul ocupat acum de o firmă privată le-a fost luat pe nedrept, ţăranii au cerut dreptate. „Cum a murit bunicul pe front, aşa mor şi eu pentru pământul meu", a spus disperat Dumitru Aconstantinesei, localnic.

„Copiii mei ce să facă fără pământ?"

Oamenii s-au adresat primarului din Hănţeşti, Filaret Galan, în speranţa că acesta poate face lumină într-un caz încurcat de zeci de ani. „Problema este din 1968, când o suprafaţă de teren a comunei Hănţeşti a trecut la Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani. La aplicarea Legii fondului funciar, Suceava a validat actele şi ne-a spus să mergem la terenuri. Între timp, Botoşaniul a pus în posesie alte persoane în baza actelor cadastrale făcute în 1990, iar acum întreaga suprafaţă a fost cumpărată de un investitor austriac", a explicat primarul comunei Hânţeşti, Filaret Galan.

Clopotele din localitate au dat semnalul în jurul orei 10.00 şi 150 de săteni s-au strâns şi au mers pe jos aproape cinci kilometri până la terenurile moştenite în judeţul învecinat. „Chiar dacă mor, mor cu mâna pe sapă ca Ion Roată. Copiii mei ce să facă fără pământ?", a spus Alexandru Serediuc.

Sătenii au plecat la orele amiezii către podul de peste Siret, unde au dat peste forţele de ordine care au încercat să-i oprească. Au reuşit să treacă de două cordoane de jandarmi şi trupe de intervenţie rapidă pentru a opri tractoarele ce arau terenurile.

Ţăranii din Hănţeşti au fost întâmpinaţi de aproape 60 de angajaţi ai unei societăţi de pază şi protecţie, solicitată de firma austriacă, ce deţine şi ea titlu de proprietate pentru cele 150 de hectare de pământ.

„Noi avem contract cu ei. Am fost solicitaţi să asigurăm perimetrul şi să menţinem integritatea utilajelor agricole", a explicat un angajat al firmei FGM Security. Ţăranii au cerut ca utilajele să părăsească terenul şi să discute cu reprezentanţii celor două Prefecturi din Botoşani şi Suceava. Ca într-un adevărat război, sătenii din Hănţeşti i-au urmărit pe tractorişti cu ajutorul unui binoclu.

Când au zărit că utilajele agricole se mişcă din nou, spiritele s-au reaprins.Tractoriştii au revenit după aproximativ o oră de pauză şi au încercat să intre din nou în brazdă. Nervoşi, ţăranii au reuşit să treacă de cordonul forţelor de ordine şi au început să arunce cu bolovani de pământ în utilajele agricole. Utilajele au făcut cale întoarsă şi au părăsit definitiv parcelele de pământ.

Prefecturile vor clarifica situaţia

Pentru a nu degenera conflictul, jandarmii şi poliţiştii au încercuit angajaţii firmei de pază. „Am convins conducerea societăţii să retragă tractoarele şi agenţii FGM. Situaţia trebuie clarificată de prefecturi. Ambele părţi spun că au dreptate", a declarat Mihai Porumb, adjunctul şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani. Autorităţile locale din Hănţeşti au stabilit o întâlnire cu reprezentanţii celor două prefecturi marţi.

Teren vândut de patru ori

De 10 ani, cele aproape 100 de familii din localitatea suceveană Hănţeşti încearcă să-şi recupereze terenurile luate de comunişti în 1948, la colectivizare, şi rămase pe teritoriul judeţului Botoşani la intrare în localitatea Vârfu Câmpului.

Mulţi dintre ei au revendicat pământul moştenit de la părinţi în instanţă, dar nu au reuşit încă să obţină acte de proprietate. În ultimii 10 ani, pământul a fost vândut de cel puţin patru ori. Ultimul cumpărător a fost un om de afaceri austriac, proprietarul firmei Agraria Nord SRL din localitatea Rădăuţi-Suceava.