Bugetarii cu sporuri de vitamine

Rămaşi, anul trecut, fără 14 sporuri printre care cel de xerox şi de antenă, angajaţii primăriei Bistriţa vor fonduri pentru suplimente alimentare. Cele 744 de persoane care muncesc în aparatul administrativ ar putea primi din luna mai, câte 400 de lei pentru suplimente nutritive. Hotărârea nu a primit încă avizul de legalitate de la Prefectură.

O hotărâre judecătorească, emisă în vara anului trecut, dar şi restricţiile impuse instituţiilor bugetare de către Guvern, prin Legea 330/2009, au redus salariile a 75 % din angajaţii din primăria bistriţeană sub 1.000 de lei. Este vorba despre 588 de persoane, dint-un total de 744 de angajaţi.

Mai citeşte şi:

Cronometrul a pornit pentru lista cu şomeri

În aceste condiţii, Consiliul Local a votat, joia trecută, noul acord de salarizare semnat între Primărie şi reprezentanţii sindicatului angajaţilor din instituţie. Acesta prevede alocarea din fondul bugetului pentru anul în curs, suma de 400 de lei lunar pentru fiecare angajat, adică 744 de persoane. Banii ar trebui să asigure „măsurile de sănătate şi securitate în muncă, altele decât cele prevazute în acte normative specifice".

Astfel, banii nu sunt „sporuri salariale" ci sunt consideraţi „o compensaţie pentru asigurarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă". Sumele sunt destinate „pentru achiziţionarea de medicamente şi suplimente nutritive în vederea prestării unui servciu public de calitate", se arată în acord.

Pentru a intra în vigoare din luna mai, hotărârea trebuie să obţină avizul comisiei de control a legalităţii din cadrul Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud. „Săptămâna aceasta urmează să fie înaintată serviciului de control al legalităţii şi abia apoi voi putea să mă pronunţ în această privinţă", spune Cristian Florian, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud.

„Sporurile sunt ilegale"

Unii consilieri locali se pronunţă împotriva hotărârii. Avocatul Dan Molnar, consilierul care a votat împotrivă, spune că sporurile sunt ilegale. „În opinia mea, clauza aceasta este ilegală. Este o formă de a ascunde nişte venituri salariale care sunt interzise de legea 330/2009. E clară intenţia sindicatului de a încerca o mărire a salariilor angajaţilor prin neincluderea acestor drepturi băneşti la categoria de sporuri. Nicăieri, însă, pentru securitatea şi sănătatea în muncă, nu se acordă banii cash", explică Molnar.

75% dintre salariaţi au venituri sub 1.000 de lei

Cu toată reticenţa unor consilieri locali, liderul sindical din cadrul primăriei, Adriana Guţă, spune că angajaţii se află într-un impas financiar şi că măsura adoptată de Consiliul Local este necesară. „ În jur de 75 la sută din angajaţi au salarii sub 1.000 de lei şi 25 la sută se situează sub 700 de lei. Cei mai mulţi aflaţi în această situaţie sunt tinerii cu studii superioare", explică Adriana Guţă. Salariile mici sunt confirmate şi de angajaţii instituţiei.

Maria Oltean are 23 de ani dintre care trei i-a lucrat ca agent de ordine publică în cadrul Poliţiei Comunitare. Tânăra are studii superioare , dar salariul ei nu trece de 600 de lei, cu tot cu sporul de vechime. „E foarte greu să trăiesc cu atâţia bani, toţi se duc pe cheltuieli", mărturiseşte tânăra. Acesta spune că lucrează zilnic opt ore în trei schimburi şi acoperă şi evenimente ca proteste, concerte şi alte manifestări care reclamă asigurarea liniştii publice. „Lucrăm în baza a 20 de acte normative şi aplicăm 307 tipuri diferite de sancţiuni. Nu e o muncă tocmai uşoară şi nu ne stimulează nimic", crede agentul de ordine publică.

Primăria are bani la buget

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, afirmă că banii pentru aceste compensaţii băneşti sunt prevăzuţi în graficul rectificării bugetare din vară. „Vom trece la chletuielile de personal sumele pe care le-am economisit cu legea economiilor în instituţiile bugetare. Avem economii nu de 15%, cum a cerut legea, ci de 19%, pentru că au mai plecat vreo 30 de angajaţi de la începutul anului, şapte prin pensionare", explică edilul Bistriţei. „Plăţile pot fi suportate din economiile în valoare de peste 2 milioane de lei", confirmă şi Maria Albu, director executiv economic.

Prefectura a contestat sporurile din primărie

În mai 2009, Curtea de Apel Cluj a admis recursul formulat de Prefectură şi printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă 600 de angajaţi ai primăriei au rămas fără patru dintre sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă din 2008. Este vorba despre sporurile de fidelitate (până la 25%), cel de mobilitate (10%), cel pentru gestiunea proiectelor finanţate cu fonduri externe ( între 10 şi 50% din salariu), dar şi sporul pentru lucrul cu publicul. Mai mult, acestor salariaţi li s-a impus, de anul acesta, să returneze lunar, câte 200 de lei, timp de 14 luni.

Campionii sporurilor în 2008

Potrivit Contractului Colectiv de Muncă semnat de vechea administraţie locală în ianuarie 2008, salariaţii beneficiau de 14 sporuri salariale, ale căror cuantumuri variau între 5 şi 50 la sută din valoarea salariului net. Printre sporurile acestea se numărau cel de fidelitate şi loialitate (putea ajunge şi la 25 % pentru angajaţii cu experinţă de 15 ani în instituţie), sporul de antenă (10 la sută) sau cele pentru folosirea xerox-ului şi a calculatorului (fiecare în cuantum de câte 10 la sută).

Angajaţii de la domeniul public primeau sporuri de câte 10 procente din salariu pentru vopsitul gardurilor, preparatul vopselelor sau întreţinerea spaţiilor verzi. Chiar şi femeile angajate să rupă hârtie la toaletele publice din centrul oraşului primeau un spor de 10% „pentru condiţii deosebite". Toate aceste sporuri nu mai se plătesc începând de anul trecut, când a intrat în vigoare Legea 330/2009, care interzice aceste forme de venituri salariale.

Sporuri ilegale la Cluj

Angajaţii de la cinci primării in judeţul Cluj vor fi obligaţi să restitue banii primiţi din sporuri considerate ilegale. Agenţia de Prestaţii Sociale a făcut un control şi a descoperit că 85 de instituţii publice au dat ilegal spor de stabilitate şi de dispozitiv. 80 au acceptat să le scoată de pe statele de plată. Restul susţin că banii sunt încasaţi legal, în baza contractului colectiv de muncă. Primăriile vor fi acţionate în judecată.

Legislaţie

Acordul semnart între priamarul Ovidiu Creţu şi salariaţii insituţiei are la bază, conform expunerii de motive din anexa documentului, următoarele acte normative: Codul Muncii, prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, dar şi legea privind securitatea şi sănătatea în muncă (319/2006). La acestea se adaugă hotărârile de guvern 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor şi 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii securităţii şi sănătăţii.

23 de angajaţi au plecat din primărie anul acesta din cauza salariilor mici

530 de lei este cel mai mic salariu din Primăria Bistriţa

2.200 de lei este cel mai mare salariu din Primăria Bistriţa

La Primăria Tulcea lipsesc banii pentru sporul de xerox

Angajaţii Primăriei Tulcea s-au bucurat degeaba. Din lipsă de fonduri, nu au primit celebrul spor pentru folosirea aparatelor de multiplicare. Astfel, din cauza lipsei de fonduri, sporul de xerox aprobat de Consiliul Local Tulcea nu a mai ajuns în buzunarele angajaţilor primăriei. În luna februarie consilierii locali tulceni au aprobat un bonus salarial de 15% pentru personalul care lucrează cu aparatele de multiplicat din instituţie, motivând că le afectează starea de sănătate.

„Nimeni nu a primit niciun leu deoarece nu s-au alocat bani pentru acest spor. El s-a aprobat pe hârtie, dar pe statele de plată nu s-a introdus deoarece primarul nu a semnat vreo dispoziţie să se acorde acest spor. Probabil nu a găsit resurse", a declarat un angajat al Primăriei Tulcea. Beneficiarii nu ştiu dacă în cadrul unei eventuale rectificări bugetare vor primi banii retroactiv pentru acest spor.