Majorarea preţului benzinei la 5,1 lei pe litru va scumpi produsele alimentare cu până la 10%

Preţul unor sortimente de carburanţi s-a majorat cu 7% în acest an, iar cotaţia petrolului continuă să crească, antrenând scumpiri în lanţ pe toate palierele economiei. Singura soluţie pentru stoparea scumpirilor este scăderea nivelului taxelor încasate de stat, care reprezintă jumătate din preţul de la pompă.

Preţul carburanţilor a luat din nou un avânt considerabil, care ar putea fi comparat cu cel din prima parte a anului 2008, când cotaţiile petroliere băteau record după record.

Preţul benzinei, la un maxim istoric de 5,1 lei

AOAR: Scumpirea carburanţilor este nejustificată

2010, anul marilor scumpiri

Petrom bagă sume uriaşe într-un sol aproape gol

În martie 2010, cele mai scumpe sortimente de benzină de pe piaţa din România, respectiv OMV Carrera 100 din staţiile Petrom şi OMV şi Alto 101 de la Rompetrol, de calitate superioară, au trecut de pragul psihologic de cinci lei pe litru şi au astăzi preţuri de referinţă de 5,1 lei pe litru.

De la începutul anului, preţurile celor două sortimente de benzină au crescut cu 7,3% în cazul Petrom şi cu 6,2% la Rompetrol. Din păcate, însă, preţul carburanţilor stă la baza formării preţurilor tuturor bunurilor de larg consum, iar o scumpire în lanţ este iminentă şi se va contura vizibil în următoarea perioadă.

Pâinea, uleiul şi zahărul, mai scumpe cu 10%

Cel mai mare impact asupra populaţiei îl are creşterea costurilor în industria alimentară, în condiţiile în care în acest sector merge o parte semnificativă din cheltuielile românilor. „Am putea asista la scumpiri chiar şi de 10% la preţul final al alimentelor", a declarat, pentru „Adevărul", Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, federaţie patronală din industria alimentară.

Acesta a arătat că un impact mai mare asupra preţului la consumator va fi vizibil în cazul pâinii, al zahărului şi al uleiului, unde ponderea costurilor cu carburanţii este mare, între 5-10%. „Un impact mai mic va fi în cazul cărnii, unde nu este nevoie, ca la cereale, de combustibil pentru arat, de exemplu", a explicat reprezentantul Romalimenta.

El a subliniat totuşi că impactul scumpirii carburanţilor asupra alimentelor este dublu, în primul rând deoarece creşte costul materiei prime, apoi pentru că şi alimentele procesate trebuie transportate, la rândul lor, către comercianţi.

„Până acum am mers pe profituri mici, iar consumatorul nu a simţit nimic. Însă e de ajuns ca unul (din acest lanţ -n.r.) să scumpească şi preţurile finale se duc rapid în sus", a mai spus Minea. Totodată, şi comercianţii vor avea de suferit, pentru că vânzările vor scădea, întrucât populaţia va avea mai puţini bani disponibili pentru alte cumpărături.

Bucurie pe piaţa neagră

Pe de altă parte, transportatorii susţin că ei sunt cei care încasează din plin lovitura scumpirii combustibililor.

„Orice încercare de justificare a creşterii preţurilor bunurilor de larg consum din cauza majorării tarifelor de transport este falsă, deoarece transportatorii nu pot schimba contractele, ţinând pasul cu cinci creşteri de tarif pe lună", spun reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

Şi taximetriştii se pregătesc de creşterea tarifelor. „Va trebui foarte curând să creştem preţul pe kilometru de la 1,39 lei în prezent la 1,49 lei", ne-a spus Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România. Potrivit acestuia, pentru acoperirea costurilor, tarifele ar trebui să ajungă la doi lei pe kilometru, însă cererea extrem de scăzută a determinat taximetriştii să recurgă la reduceri de personal pentru optimizarea cheltuielilor.

În final, toate aceste scumpiri în lanţ vor fi transpuse în rata inflaţiei. „O creştere cu 10% a preţului carburanţilor înseamnă o inflaţie suplimentară de 0,6%", susţine, la rândul său, Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată. Mai mult, concomitent cu creşterea preţurilor la pompă se dezvoltă şi piaţa neagră, unde preţurile sunt la jumătate.

Mediul de afaceri acuză petroliştii

Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că scumpirea carburanţilor este nejustificată şi că producătorii din domeniu au un comportament economic de tip cartel, prin urmare susţin introducerea unei taxe „Robin Hood" (pe profitul obţinut ca urmare a unor conjuncturi favorabile de piaţă, precum majorarea cotaţiilor petroliere - n.r.).

Pe de altă parte, directorul general al Lukoil România, Constantin Tampiza, spune că toate companiile petroliere au început extrem de prost acest an. „Toate calculele se fac în dolari de când s-a născut barilul", ne‑a declarat şeful Lukoil România, referitor la faptul că preţurile au doborât recordul în lei. Acesta a explicat că în România competiţia este dură pe piaţa petrolieră, mai ales de când cererea a scăzut şi toţi benzinarii se luptă pentru clienţi.

Ce e de făcut?

Potrivit calculelor sale, piaţa este cu 2-3% mai scăzută în prezent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Singura soluţie pentru a ţine în frâu preţul carburanţilor este micşorarea accizei, consideră preşedintele Romalimenta. „Dacă se depăşeşte o barieră, cum e cea de cinci lei pe litru, e de datoria statului să intervină.

Chiar dacă pe fiecare sector impactul nu este foarte mare, la nivel de ţară scumpirea carburanţilor este o tragedie", susţine Sorin Minea. În schimb, Tampiza spune că o micşorare a accizei nu este binevenită acum, când statul are nevoie de bani la buget, iar soluţia este în mâinile marilor puteri mondiale, care trebuie să pună capăt speculaţiilor de pe piaţa petrolieră.

"Guvernul ar trebui să micşoreze acciza. Scumpirea carburanţilor este o tragedie la nivel de ţară."
Sorin Minea
preşedinte Romalimenta

"O creştere cu 10% a preţului carburanţilor înseamnă o inflaţie suplimentară de 0,6%."
Liviu Voinea
director executiv al Grupului de Economie Aplicată

Gata cu petrolul ieftin

Cotaţiile petroliere au ajuns la începutul acestei săptămâni la nivelul de 87 de dolari pe baril, care nu a mai fost atins din septembrie 2008. Aprecierea va continua, cred analiştii, şi în următoarele luni, fiind posibilă atingerea pragului psihologic de 100 de dolari pe baril la jumătatea anului.

Cum rezervele de hidrocarburi convenţionale la nivel mondial sunt în scădere, iar companiile de profil pompează din ce în ce mai multe sute de miliarde de dolari pentru extracţia aurului negru, era petrolului este pe cale de a apune în această generaţie.

Oricum, pe termen lung, cotaţiile petroliere vor atinge niveluri din ce în ce mai mari din cauza ofertei limitate.

Cum au ajuns carburanţii la preţurile actuale

Cele mai scumpe sortimente de benzină au atins în aceste zile valori istorice ale preţurilor calculate în lei, deşi cotaţiile petrolului sunt la niveluri inferioare faţă de recordul de 147 de dolari pe baril atins în iulie 2008. Calculate însă în dolari, moneda de referinţă a cotaţiilor barilului, preţurile sunt însă mai mici cu 19%.

Însă modul de calcul al preţului la pompă este mult mai complex şi include mai mulţi factori pe lângă barilul de petrol: valoarea accizei, cotaţia monedei euro la care se calculează acciza, precum şi cursul de schimb al dolarului în raport cu leul.

În primul rând, preţul final este împărţit în mod egal în două componente majore: costurile propriu-zise de producţie a carburanţilor şi taxele datorate statului.

Accize mai mari

Petrolul este cotat, în prezent, la 86 de dolari pe baril, cu 41% mai puţin faţă de iulie 2008. Totodată, acciza la benzină a crescut cu 6,35%, iar cea la motorină cu 6,76%, calculată în euro, conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeană.

Însă cotaţia monedei europene la care se calculează acciza a crescut de atunci cu 27%, ceea ce înseamnă că, în lei, accizele au crescut cu 41% şi la motorină, şi la benzină. În acelaşi timp, dolarul s-a apreciat de la 2,25 lei, cât era în vara 2008, la 3 lei în prezent, respectiv cu 33%. Trăgând linie, cele mai scumpe sortimente de carburanţi, OMV Carrera 100 şi Alto 101, s-au scumpit în lei cu 7,3%, însă sunt mai ieftine în dolari cu 19%.
Printre cei mai norocoşi europeni

Potrivit celor mai recente date ale Oil Buletin, respectiv cele din data de 29 martie 2010, preţurile finale la carburanţii din România sunt printre cele mai mici din cele 27 de state ale Uniunii Europene, cu o valoare de 1,07 euro pe litru la benzina Euro super 95. Tarife mai mici sunt doar în Bulgaria şi Cipru (1,01 euro), în timp ce olandezii plătesc 1,5 euro, danezii - 1,46 euro, iar nemţii, 1,45.

Fără taxe însă, clasamentul se schimbă radical. România se clasează pe locul 11 ca preţ, cu 0,537 euro pe litru. Cea mai ieftină benzină este produsă în Marea Britanie şi costă 0,485 euro pe litru fără taxe, iar cea mai scumpă, în Danemarca, unde costurile de producţie a carburantului ajung la 0,6 euro pe litru. Cu 0,365 euro pe litru, România este pe ultimele locuri şi ca nivel al taxelor (fără TVA), acestea fiind mai mici doar în Bulgaria şi Cipru, ca şi în cazul preţurilor finale.

Taxele, jumătate din preţul la pompă

Accizele, TVA-ul, taxa specială de drum şi cea pentru Fondul special pentru produse petroliere reprezintă jumătate din tarifele finale. Restul sunt costurile efective de producţie a carburanţilor:  costuri de distribuţie, de operare a benzinăriilor, preţul petrolului, costul prelucrării petrolului, costuri financiare, adaos comercial.