Băncile câştigă lupta cu românii pe mâna FMI

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jeffrey Franks (stânga),  şeful misiunii FMI în România  şi Istvan Szekely, reprezentantul CE în România
Jeffrey Franks (stânga), şeful misiunii FMI în România şi Istvan Szekely, reprezentantul CE în România

Autorităţile au cedat în faţa FMI şi a Comisiei Europene şi nu vor mai aplica Ordonanţa 50/2010 şi pentru creditele în derulare. Finanţatorii externi insistă ca Ordonanţa 50 să fie modificată. România riscă altfel să nu mai primească următoarele tranşe şi să fie declanşată procedura de infringement.

Deşi au poziţii ferme privind modificarea Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE) au evitat ieri să explice clar în ce constă această modificare şi dacă este precondiţie pentru eliberarea viitoarei tranşe.

Citeşte şi:
Jeffrey Franks: Orice modificare trebuie să se încadreze în bugetul stabilit pentru 2011

SALARIZAREA ÎN SECTORUL PUBLIC ŞI ÎN SECTORUL PRIVAT DIN ROMÂNIA. INEGALITĂŢI ŞI MITURI

SCENARII PRIVIND IMPACTUL CREŞTERII SALARIUL MINIM

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a precizat că este foarte important să se găsească un echilibru între protejarea consumatorului şi cea a sistemului bancar. „Sunt optimist că vom găsi o soluţie care respectă ambele obiective", a spus Franks în cadrul conferinţei de prezentare a concluziilor celei de-a şasea misiuni de evaluare a acordului stand-by.

Ce înseamnă acest echilibru? Premierul Boc le-a explicat membrilor Biroului Permanent Naţional (BPN) al PDL: „Ordonanţa 50/2010 nu se va mai aplica şi pentru contractele în derulare".

Surse din PDL prezente la BPN au confirmat pentru „Adevărul" că Emil Boc a recunoscut că Ordonanţa creditelor va fi modificată în favoarea băncilor. Această măsură avantajează băncile comerciale care şi-au făcut lobby susţinând că vor avea pierderi de sute de milioane de euro.

Totuşi, Boc nu le-a oferit colegilor de partid mai multe detalii legate de înţelegerea pe Ordonanţa creditelor. Şeful misiunii FMI a refuzat să spună despre ce a discutat la Cotroceni, motivând că nu este constructiv să prezinte public opţiunile care nu au fost adoptate. Şi Theodor Stolojan, prim-vicepreşedintele PDL, admite că „neaplicarea retroactivă a actului normativ ar fi o soluţie, deşi nu s-a luat încă o decizie în acest sens".

La rândul său, Viorel Ştefan (PSD), preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, spune că declaraţia de ieri a lui Jeffrey Franks este la fel de ambiguă ca prevederile actului normativ.

„Fondul nu a mai fost astăzi (ieri - n.r. ) tranşant cum a fost zilele trecute. Ne-au cerut ca pe par­cursul adoptării proiectului de lege la Comisie să ne consultăm cu ei. Nu cred că Ordonanţa va fi modificată astfel încât să nu se mai aplice pentru creditele în derulare. Important este ca ea să fie clară", a declarat pentru „Adevărul" Viorel Ştefan.

Infringementul bate la uşă

Comisia Europeană a trimis la finele lunii septembrie o scrisoare autorităţilor române în care cere explicaţii privind modul de implementare în legislaţia naţională a directivei europene privind contractele de credit pentru populaţie.

„Faptul că s-a trimis o scrisoare de preinfringement înseamnă că este un risc, că s-au observat probleme, şi există posibilitatea de declanşare a procedurii de infringement, dar eu cred că situaţia se va rezolva", a declarat ieri Istvan Szekely, directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene.

Constantin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţia care a elaborat proiectul, a declarat recent că va merge în această săptămână la Bruxelles pentru a clarifica modul de aplicare a Ordonanţei creditelor. 

Banca Naţională, aruncată în luptă

Reprezentanţii FMI şi ai CE au subliniat ieri că doar Banca Naţională poate lua măsuri de protecţie a consumatorilor din sectorul bancar.

„Este normal ca agenţia de protecţie a consumatorilor să ia măsuri când sunt încălcate drepturile consumatorilor. Dar în toată lumea reglementările în sectorul bancar se fac de băncile naţionale, fiind nevoie de un supervizor specializat", a spus Franks. El a adăugat că ANPC şi BNR vor lucra împreună pentru protejarea consumatorilor clienţi ai băncilor.

În replică, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat pentru „Adevărul" că „nimeni nu poate să facă ceea ce legea
nu-i permite să facă". El a adăugat că a oferit puncte de vedere ANPC la elaborarea actului normativ, însă nu s-a ţinut cont de ele.

Clienţii nemulţumiţi cer sprijinul FMI

Clienţi ai BCR, Volksbank, Alpha Bank, RBS, Bancpost, Raiffeisen şi Credit Europe Bank au cerut şefului misiunii FMI în România, printr-o scrisoare, să le susţină interesele la fel de prompt precum a luat partea băncilor în ceea ce priveşte Ordonanţa 50. În plus, ei au solicitat Fondului o întâlnire de lucru cu reprezentanţii clienţilor băncilor din România, pentru a cunoaşte realitatea relaţiei bancă - client.

Clienţii băncilor susţin că Ordonanţa 50 i-a ajutat să descopere abuzurile din contractele de credit, iar ipoteza că sistemul bancar ar putea fi destabilizat nu se susţine atât timp cât aplicarea Ordonanţei creditelor va afecta doar câteva bănci.

ANPC, dată deoparte

Istvan Szekely, reprezentantul în România al Comisiei Europene, a punctat că  singura instituţie cu rol de suspendare sau limitare a activităţii unei bănci este Banca Naţională a României, iar astfel de proceduri n-ar trebui să poată fi deschise de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Condiţii impuse de FMI şi Comisia Europeană pentru eliberarea următoarelor tranşe

-Adoptarea bugetului pentru 2011, cu o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB.

-Promulgarea legii salarizării unice şi a legii pensiilor.

-Autorităţile să lucreze împreună cu Parlamentul pentru a garanta că Ordonanţa creditelor ameliorează transparenţa şi protejează drepturile consumatorilor, dar protejează şi stabilitatea sistemului financiar şi este în concordanţă cu directiva europeană. În prezent, Ordonanţa 50/2010 se află în dezbatere la Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde ar putea suferi modificări, inclusiv neaplicarea ei pentru creditele în derulare.

-Autorităţile vor asigura că BNR rămâne singura agenţie autorizată să reglementeze activitatea de creditare a băncilor.

-Reducerea arieratelor (datoriile statului către companiile private). Arieratele cumulate ale primelor 10 companii de stat care înregistrează pierderi se ridică la şapte miliarde de lei (1,65 miliarde de euro), incluzând şi restanţele privind obligaţiile bugetare. Arieratele pe bugetul consolidat depăşesc un miliard de lei (235 milioane de euro), potrivit lui Jeffrey Franks.

Următoarea tranşă va fi virată în ianuarie

Misiunea FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a ajuns la un acord în ceea ce priveşte cea de-a şasea evaluare a acordului stand-by, iar următoarea tranşă, de 870 de milioane de euro, va fi eliberată la mijlocul lunii ianuarie, dacă vor fi implementate condiţionalităţile convenite, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii.

Franks a arătat că ţintele pentru sfârşitul lunii septembrie au fost în linii mari atinse, dar că, în pofida plăţii unei sume semnificative a arieratelor, continuă să se menţină presiuni semnificative pe partea de cheltuieli, în special la nivelul sectorului de sănătate. Şeful misiunii a recomandat Guvernului să nu modifice substanţial sistemul de taxe în următorii doi ani pentru a asigura stabilitate pentru afaceri şi consum.

La rândul său, Istvan Szekely, director de ţară pentru România la Comisia Europeană, a declarat că toate acţiunile pentru primirea următoarei tranşe de la Executivul UE, în valoare de 1,2 miliarde de euro, au fost îndeplinite. El a adăugat că pentru 2011 se aşteaptă ca avansul economic să fie de 1,5%, iar inflaţia să intre în coridorul stabilit de BNR.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite