Mărşăluiesc în fruntea coloanelor de sindicalişti care vântură fluturaşi cu salarii mizere şi strigă „Murim de foame“, dar au venituri însutite faţă de muncitorii şi funcţionarii pentru care susţin că luptă. Pentru prima dată în istorie, liderii de sindicat sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere la Agenţia Naţională de Integritate.
Despre averile şefilor marilor confederaţii sindicale se vorbeşte de mulţi ani. Pentru prima dată însă, declaraţiile de avere depuse conform Legii 117/2010 arată câţi bani iau liderii sindicali, cunoscuţi mai ales pentru prestaţiile lor mediatice, şi abia apoi pentru drepturile obţinute pentru sindicaliştii de rând.
CITIŢI ŞI:
Iată ce vile şi-au tras foştii conducători ai mişcării sindicale din Galaţi! VIDEO ŞI GALERIE FOTO
Topul veniturilor publicate până acum e condus detaşat de preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), dar nu toţi liderii şi-au depus deocamdată aceste declaraţii. Ei mai au la dispoziţie 10 zile, după care funcţionarii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se pot autosesiza. Actualul clasament poate suferi schimbări importante, mai ales când îşi vor publica veniturile liderii CNSLR-Frăţia, şi în special vicepreşedintele Liviu Luca, şeful sindicatului petroliştilor.
Petcu: „Aşteptăm să ne scoată PSD din lege"
Marius Petcu, preşedintele Frăţia, este convins că nu va fi obligat până la urmă să declare banii încasaţi. „Ne-am scris declaraţiile şi le avem la sertar. Nu le-am trimis şi nici nu va mai fi nevoie. La Camera Deputaţilor s-a aprobat deja proiectul PSD, care ne scoate din lege. Acum este la Senat şi dacă trece şi pe acolo şi nu o să mai fie nevoie să le trimitem. Marii noştri adversari trebuie să mai dea mult din picioare şi să-şi roadă unghiile, că n-or să le vadă!", spune Marius Petcu.
CNSLR-Frăţia este prin tradiţie apropiată de PSD, iar Petcu este cel care, la ultimul marş al sindicatelor, din ziua dezbaterii moţiunii de cenzură, i-a „infiltrat" în fruntea coloanei de sindicalişti pe capii partidului: Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Marian Vanghelie.
Costin, membru în cinci consilii de administraţie
Liderul BNS, Dumitru Costin, a avut anul trecut cele mai mari câştiguri din întreaga mişcare sindicală, aşa cum rezultă din declaraţiile de avere depuse până în prezent: 240.000 de lei. Ca preşedinte al BNS, a încasat un salariu anual de 17.975 de lei.
A fost şi manager al unui proiect derulat de BNS: încă 140.000 de lei. Este de asemenea membru în mai multe Consilii de Administraţie: la Casa Naţională de Sănătate (CNAS), de unde a primit încă 10.400 de lei, la Realitatea Media (35.427 de lei), la Federaţia Română de Fotbal (21.420 de lei) şi la Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori (14.323 de lei).
În aceste zile, Costin este plecat în Malaysia, „cu o acţiune sindicală", după cum spune Minel Ivaşcu, vicepreşedinte BNS, el însuşi sindicalist cu venituri deloc de neglijat: 113.000 de lei.
Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, este şi el plecat din ţară şi tot în interesul luptei sindicale. Nu şi-a publicat declaraţia de avere, dar anul trecut avea un salariu de cel puţin 4.000 de lei lunar, de la sindicat, plus alte venituri din CA-urile în care a fost distribuit.
La Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), salariile se stabilesc de către Consiliul Naţional, pe o grilă de la 1 la 9, în funcţie de cotizaţiile membrilor. Iacob Baciu, preşedintele confederaţiei, a primit anul trecut de la sindicat 58.704 lei, direct.
În afară de salariu, el a mai a încasat 14.383 de lei ca membru în CA al Sind România (firma sindicatelor, ce deţine patrimoniul fostului UGSR), 11.183 de lei ca membru CES şi alţi peste 46.000 de lei ca vicepreşedinte al CNAS.
Baciu: „Vreţi să umblăm cu pantalonii rupţi?"
130.000 de lei a primit preşedintele CSDR, Iacob Baciu, pentru lupta sindicală pe care a dus-o în ultimul an
Baciu este revoltat de întrebările referitoare la averea şi veniturile sale: „Eu muncesc pentru banii ăştia! Nu sunt bani furaţi şi nici de la buget! Ce vreţi, să umblăm cu pantalonii rupţi în fund?". Recunoaşte că în ultimele 12 luni nu a obţinut prea multe lucruri pentru cei pe care-i reprezintă, că n-a reuşit să împiedice îngheţarea lefurilor acum un an, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor din această vară, dar crede că lupta sa tot contează: „Mişcarea sindicală este singura şansă de a echilibra lucrurile!"
Vasile Marica, preşedintele SED LEX ridică peste 7.000 de lei lunar de la sindicat, dar ar fi putut să ia şi mai mult: „Unii au propus să-mi dea fiecare organizaţie câte 1.500 de euro pe lună. Am refuzat eu", spune, modest, Marica.
Aşa se face c-a rămas cu un net fix de 2.800 de lei şi o sumă variabilă, care anul trecut a fost de circa 5.000 de lei. Partea fluctuantă, spune el, este în funcţie de performanţe. „Câte stimulente aduc pentru oamenii mei, atâţia bani iau eu".
Susţine că în august şi septembrie, când finanţiştii au rămas fără stimulente, şi el a primit mai puţin. Dar nu poate preciza despre ce sume a fost vorba. Şi Vasile Marica este nemulţumit de comparaţia dintre salariile liderilor şi cele ale sindicaliştilor pe care-i reprezintă: „Ce vreţi acum? Să mergem pe biciclete şi să stăm în bordeie?"
"Unii au propus să-mi dea fiecare organizaţie câte 1.500 de euro pe lună. Am refuzat eu."
Vasile Marica
preşedinte SED LEX
Salariaţi neplătiţi la BNS
Unii angajaţi ai BNS nu şi-au mai primit salariile de peste şase luni, afirmă surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Conducerea ar fi invocat drept motiv criza economică. Cu toate acestea, toţi liderii sindicali, în frunte cu Dumitru Costin, şi-au ridicat la timp drepturile salariale.
Cariera politică a liderilor sindicali
Legătura dintre sindicate şi lumea politică s-a concretizat de-a lungul timpului prin propulsarea unor lideri sindicali în postura de parlamentari, cel mai „generos" din acest punct de vedere fiind PSD. Miron Mitrea este unul dintre cazurile cele mai celebre: preşedinte al CNSLR Frăţia din 1990, el a primit funcţia de secretar general al PDSR şi un loc de deputat în 1996.
Mitrea a devenit unul dintre liderii cu greutate în partidul social-democrat şi continuă să fie parlamentar. Deputatul PSD Matei Brătianu a intrat în Parlament în 2008, după 18 ani de activitate la Sindicatul Poşta Bucureşti şi BNS.
Ioan Rădoi, preşedintele Uniunii Sindicale Metrou şi vicepreşedinte BNS, a deţinut două mandate de deputat PSD în perioada 2000 - 2008. Cel mai recent caz se regăseşte în tabăra PDL: fost lider al CNSLR Frăţia şi Cartel Alfa, Cătălin Croitoru a primit un loc de deputat la ultimele alegeri parlamentare.
Şefii de sindicat vor să-şi treacă averile la secret
? Marius Petcu, preşedintele CNSRL-Frăţia, nu şi-a depus încă declaraţia de avere şi speră să nu fie obligat să-şi facă publice veniturile.
Liderii sindicali ar putea fi scutiţi de obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese dacă un proiect iniţiat de opt deputaţi social-democraţi va deveni lege. Iniţiativa elimină din Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice - articolul care stabileşte că şefii de sindicate, adică preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii, trebuie să-şi declare averea şi interesele. Iniţiatorii susţin că funcţiile sindicale nu reprezintă demnităţi publice, aşa cum au fost impuse, „în mod eronat", în lege.
„Asimilarea funcţiilor sindicale cu funcţii şi demnităţi publice este făcută în mod abuziv şi fără nicio justificare, singurul scop fiind acela de a-i supune pe liderii sindicali la presiuni şi şantaj din partea autorităţilor
publice", se arată în expunerea de motive.
Printre parlamentarii care au semnat proiectul se numără fostul lider BNS Matei Brătianu, deputatul Dumitru Chiriţă - încă preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate „Univers", dar şi Mircea Duşa, liderul deputaţilor PSD.
Matei Brătianu a declarat pentru „Adevărul" că‑şi va retrage semnătura de pe text, dar va propune un alt proiect privind obligativitatea depunerii de declaraţii de către reprezentanţii patronatelor şi ai angajatorilor din sistemul public.
În schimb, Dumitru Chiriţă spune că nu-şi va retrage semnătura decât la cererea sindicaliştilor. „Este o iniţiativă necesară pentru că sindicatele sunt independente de autorităţile statului. Aşa este în toate ţările civilizate", a argumentat Chiriţă.
Iniţiativa deputaţilor PSD e susţinută şi de liderul partidului, Victor Ponta. „De ce ar trebui sindicaliştii să-şi declare averile din moment ce nu există finanţare publică pentru ei? Dacă ar fi plătiţi din fonduri publice, atunci da, ar trebui să depună aceste declaraţii. Dar în caz contrar nu e decât o încercare de intimidare a sindicatelor", a conchis Victor Ponta. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor şi va fi dezbătut în Camera decizională, Senatul.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza