Nu se mai reduc pensiile, dar Guvernul creşte taxele şi impozitele/ Vin preţuri nesimţite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cresc taxele şi preţurile, avertizează membrii Guvernului, după ce Curtea Constituţională a respins cererea de reducere a pensiilor cu 15%. Premierul Emil Boc susţine că Guvernul a pregătit deja un plan B. Miniştrii Cabinetului nu văd însă altă soluţie decât majorarea TVA şi a cotei unice de impozitare.

Decizia luată de Curtea Constituţională a României (CCR) a trimis ieri Guvernul în mai multe şedinţe pentru discutarea unor planuri de rezervă la reducerea parţială a cheltuielilor bugetare. Variantele după decizia CCR conduc la ipoteze: creşterea TVA de la 19% la 24% şi o creştere a cotei unice.

Mai citeşte şi:

Statul cheltuieşte banul public în dezmăţ! FOTO

Vlădescu propune: TVA de 23%, impozit de 50% pe pensiile peste 3.000 lei şi de 16% pentru pensiile peste 1.000 lei

Premierul Emil Boc a declarat ieri că Executivul are un pachet alternativ cu măsuri de reducere a deficitului bugetar pe care îl discută cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. El nu a dezvăluit însă detaliile variantei de rezervă.

Membrii Guvernului au analizat ieri varianta creşterii TVA la 24% şi chiar varianta creşterii diferenţiate a TVA pe categorii de produse, au precizat, pentru „Adevărul", surse guvernamentale. Potrivit acestora, se ia în calcul şi soluţia unui TVA redus pentru alimente, însă economiile care se fac la buget nu sunt suficiente pentru a acoperi golul lăsat de imposibilitatea reducerii pensiilor cu 15%. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% va fi aplicată în continuare, potrivit deciziei Curţii Constituţionale.

Boc a ajuns la vorba FMI

Miniştrii Cabinetului Boc au recunoscut ieri că, în acest context, este aproape imposibil ca Guvernul să nu umble la taxe. "Ministrul de Finanţe trebuie să calculeze în acest moment cum se poate obţine suma care lipseşte din buget. A treia cale decât creşterea taxelor nu prea există în acest moment", a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Şi vicepremierul Marko Bela a afirmat că nu ştie să existe alte surse bugetare importante decât creşterea cotei unice şi a TVA.

Potrivit scrisorii de intenţie negociate cu finanţatorii externi, în cazul în care măsurile de reduceri impuse de Guvern nu vor putea fi aplicate, se va recurge la majorarea taxelor. Mai mult, guvernanţii de la Bucureşti au recunoscut că FMI a venit la Bucureşti cu o soluţie concretă: creşterea TVA cu 5%, până la 24%, majorarea cotei unice cu 4%, până la 20%, şi reducerea salariilor bugetarilor cu 20 de procente.

Tănăsescu: „Va creşte inflaţia"

„Există mai multe opţiuni şi creşterea TVA este una dintre ele. Ar mai putea fi şi o combinaţie între creşterea TVA şi a taxei pe veniturile salariaţilor. Trebuie mers pe soluţia cea mai simplă, care aduce încredere şi soliditate procesului de consolidare fiscală pe termen mediu si lung", a declarat ieri Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, într-o emisiune la The Money Channel. Tănăsescu a mai spus că o eventuală modificare TVA va avea ca efect creşterea inflaţiei. El a precizat că Banca Naţională are posibilitatea de a-şi atinge ţinta de inflaţie pentru acest an. (n.n. - ţinta este de 3,5% plus/minus un punct procentual).

Reprezentantul României la FMI a mai spus că modalităţile de reducere a deficitului bugetar vor fi discutate cu partea română în cadrul unei videoconferinţe, nefiind nevoie ca o delegaţie a Fondului să vină la Bucureşti.

Îngrijorări în mediul de afaceri

Observând că „planul B" al Guvernului nu poate să conţină altă soluţie decât creşterea TVA şi a cotei unice de impozitare, oamenii de afaceri şi-au pus mâinile-n cap. „Ne vom îndrepta către un dezastru economic", susţin reprezentanţii firmelor din mai multe domenii. Potrivit acestora, efectele nu pot fi altele decât majorarea preţurilor la toate serviciile şi produsele, evaziune fiscală şi reducerea investiţiilor. Şi reprezentanţii companiilor cu capital străin prezente în România sunt îngrijoraţi.

„Ne vor scădea vânzările, ca urmare a reducerii investiţiilor în economie, vom scădea numărul de angajaţi în România şi vom plăti mai puţin la bugetul de stat, prin scăderea profitului şi a personalului", a precizat Iordan Mincă, director regional de vânzări al Eaton Electric. Pe de altă parte, directorul executiv al patronatului din industria cimentului, Ion Crângaşu, afirmă că înainte de a anunţa creşteri de taxe, autorităţile ar fi trebuit să ia măsuri de stimulare a economiei. „Sub nicio formă aceste majorări nu vor ajuta la revenirea economiei", a conchis Crângaşu.

Impozitarea pensiilor

Soluţia creşterii TVA ar putea fi combinată cu impozitarea suplimentară a pensiilor mari şi creşterea contribuţiilor de asigurări sociale, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax. Pensiile cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei ar putea fi impozitate cu 16%, iar cele peste 3.000 de lei, cu 50%. Guvernul se va reuni astăzi în şedinţă pentru a analiza variantele existente şi pentru a lua o decizie.

Creşteri de taxe în alte ţări

Grecia: TVA a fost mărită de la 19% la 23%, iar accizele pentru alcool, tutun şi benzină au crescut cu 10%.

Marea Britanie: guvernul a majorat recent TVA de la 17,5% la 20%.

Spania: TVA a crescut de la 16% la 18%.

Letonia: impozitul pe venit a fost majorat de la 16% la 23%, iar TVA a crescut de la 18% la 21%.

Lituania: guvernul de la Vilnius a crescut TVA de la 18% la 21% şi impozitul pe profit cu 5%.

Ungaria: guvernul lui Viktor Orban este printre puţinele care au adoptat măsuri care să stimuleze mediul privat. Astfel, impozitele pentru companiile mici şi mijlocii vor fi scăzute de la 19% la 10% şi au fost eliminate şi 10 taxe pentru IMM-uri.

Bulgaria: guvernanţii au renunţat la mărirea TVA, vor să crească însă impozitul pe venit.

Ţările care au cea mai mare TVA din Europa (25%) sunt Ungaria, Danemarca şi Suedia.

Austria: economia nu a avut de suferit, nu s-au luat măsuri de criză.

image

Falimente şi şomaj

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) face imposibilă reducerea deficitului de peste 2,3 miliarde de euro din bugetul pensiilor publice. Astfel, Guvernul economiseşte doar 3,3% din cele 910 milioane de
euro planificate.

Prin diminuarea cu 15% a acestor drepturi s-ar fi economisit 850 de milioane de euro pe cele şase luni rămase din 2010. La această sumă s-ar mai fi adăugat circa 60 de milioane de euro din recalcularea pensiilor speciale.

Judecătorii CCR au decis însă că este neconstituţională recalcularea pensiilor la magistraţi, astfel încât, din subvenţiile pentru pensiile speciale, se economisesc doar 31 de milioane de euro, adică jumătate din cât ar fi trebuit. Subvenţia primită de magistraţii pensionaţi e egală cu cea dată pentru toate celelalte şase categorii de pensionari de lux la un loc.

„Decizia CCR e o nemernicie maximă!"

Pensionarii din celelalte categorii speciale sunt revoltaţi că judecătorii CCR şi-au protejat propriile interese, dar au acceptat „sacrificarea" celorlalţi pensionari de lux - parlamentari, ambasadori şi consuli, piloţi civili şi consilieri de conturi la
Curtea de Conturi.

Pilotul Adrian Iovan crede că decizia de la CCR este abuzivă: „Ce e discriminarea asta? Magistraţii sunt mai români decât noi, să nu li se recalculeze pensiile? Asta e nemernicie maximă!" Iovan are o pensie brută de peste 20.000 de lei, care va coborî din iulie la 2.500 de lei. Suma nu-i ajunge nici măcar pentru rata lunară de 4.500 de lei la Mercedesul cumpărat în urmă cu un an. Iovan a fost deja la bancă şi a întrebat ce se va întâmpla cu împrumutul său. „Mai aveam de plătit doi ani la Mercedes, dar acum mi-au spus că trebuie să mi-l reeşaloneze pe 20 de ani".

Hotărârea CCR îi loveşte de două ori pe bugetari: direct, prin tăierea cu 25% a salariilor, şi indirect, prin îngheţarea pensiilor. „Toată lumea va pleca din ţară. Vor rămâne doar Executivul şi pensionarii! Cei apţi de muncă vor emigra", a declarat Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România. Din cei 1,3 milioane de bugetari, aproape un milion vor ataca în instanţe tăierea salariilor. Acţiunile vor fi depuse individual, pentru a bloca activitatea justiţiei, explică Baciu. Cei care vor da în judecată Guvernul vor primi asistenţă juridică din partea sindicatelor şi a unor partide din opoziţie.

Consumul se va diminua

Liderii patronatelor, în special cei din industria alimentară, spun că piaţa se va restrânge şi mai mult, iar consumul populaţiei va scădea drastic. Ceea ce, în final, va duce la vânzări tot mai mici.

„Aceste măsuri ar putea diminua piaţa produselor alimentare cu până la 40%", spune preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu.De asemenea, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de porc, Gheorghe Caruz, crede că majorarea cotei unice şi a TVA ar putea face ca 25% din firmele din domeniu să se închidă şi să crească preţurile.

„Oamenii nu vor mai avea bani să cumpere, firmele vor ceda, iar şomajul şi preţurile vor creşte. Nu se va reuşi decât distrugerea firmelor care au reuşit să supravieţuiască până acum", subliniază liderul patronal. (Mariana Bechir, Dan Străuţ)

Decizia Curţii Constituţionale duce cursul euro la 4,28 lei

Cursul de schimb a reacţionat rapid după ce Curtea Constituţională a declarat că reducerea cu 15% a pensiilor este neconstituţională şi a urcat la maximul ultimelor şapte luni. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri o referinţă de 4,2808 lei/euro, mai sus cu aproape cinci bani faţă de cotaţia precedentă, nivel nemaiatins de la 23 noiembrie 2009.

„Evoluţia cursului reflectă toate informaţiile de pe piaţă, iar răspunsul Curţii este interpretat în mod negativ pentru că în condiţiile actuale programul autorităţilor de reducere a cheltuielilor este mai greu de implemntat", explică Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica. În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a cursului, sensibil inflenţată de orice decizie a autorităţilor, Lungu spune că va depinde foarte mult de ce se va întâmpla şi de cât de rapid se vor găsi soluţii şi se vor implementa. Leul a pierdut ieri teren şi în raport cu moneda americană, BNR anunţând o cotaţie de 3,4911 lei/dolar.

Pe de altă parte, referindu-se la evoluţia economiei, Lungu crede că s-ar putea opta pentru reducerea şi mai mare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi, probabil, pe scăderea cheltuielilor de investiţii. „O creştere a taxelor este tentantă, dar ar fi o greşeală. Nu poţi lua o astfel de decizie doar pentru că lipsesc câteva milioane de la buget". În plus, creşterea taxelor ne face mai necompetitivi pentru că exporturile vor fi mai scumpe", afirmă analistul economic.(Adina Vlad)

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite