Cum arăta Ardealul pe vremea Balaurului Bondoc

Acum 68 de milioane de ani, Transilvania avea clima subtropicală, podişul era acoperit cu apă, iar Carpaţii erau în formare. Balaurul Bondoc, pterozaurul gigant şi vertebra de sauropod descoperite la Sebeş dovedesc că pe aceste tărâmuri au trăit şi dinozauri giganţi.

Vezi cum a descoperit lumea stiintei descoperirea unui noi specii de velociraptor

Acum aproximativ 70 de milioane de ani, Transilvania era aşezată altfel, rotită cam la 90 de grade în sens invers acelor de ceasornic, iar Haţegul era mai la est decât Alba.

Mai citeşte şi
Neamţ: Urmă de om veche de o sută de milioane de ani

Asta pentru că bucata de ţară căreia acum îi spunem „Ardeal" stă pe o placă tectonică împinsă din direcţii diferite, îndesată, şi care s-a rotit şi ridicat continuu, până când a ajuns aşa cum o cunoaştem în ziua de astăzi. În zonele de întâlnire cu celelalte plăci tectonice, pământul s-a încruntat şi a început să scuipe foc, iar pe hartă răsărea un nou lanţ de vulcani, cel mai mare de pe continent: tocmai se năşteau Carpaţii.

Podişul Transilvaniei de acum era aproape în întregime acoperit cu apă, partea de uscat - câteva insule - fiind înţesată de râuri. Cursul inferior al acestora, în zonele unde apele se îmblânzeau şi, din când în când, inundau câmpiile, s-au păstrat cele mai importante fosile de dinozauri. Pe insulele apărute, Balaurul Bondoc vâna ierbivori pitici, botezaţi după zeci de milioane de ani „Zalmoxes".

Uriaşii din lumea piticilor

Cerul era stăpânit de o fiară care îşi survola prada nestingherită. „Pterozaurul gigant descoperit la Sebeş era înalt cam cât două etaje, mai mare decât o girafă, cu capul de vreo doi-trei metri. La dimensiunile lui nu era ameninţat de niciun fel de prădător, astfel încât am putea spune că mai degrabă îşi culegea victimele, după ce plana deasupra lor", spune paleontologul Matei Vremir, cel care a descoperit dovada că un astfel de monstru a existat cândva pe teritoriul ţării noastre.

Perioada descrisă este sfârşitul Cretacicului, început acum 145 de milioane de ani şi încheiat acum 65 de milioane de ani, şi coincide aproximativ cu sfârşitul dinozaurilor. Pământul încă se zguduia sub tropotele sauropozilor, acei giganţi cu capul mic, gâtul şi coada lungă, şi care în această parte a lumii măsurau 20 de metri în lungime.

Ţara fosilelor

Mult timp s-a crezut însă că pe aceste insule trăiau doar dinozauri pitici, care au scăzut în dimensiune din cauză că habitatul lor era restrâns. „Sauropodul şi pterozaurul gigant din Sebeş sunt dovada faptului că în această parte a Europei nu trăiau doar animale pitice, aşa cum se presupunea", mai spune Matei Vremir, care a descoperit, împreună cu dr. Zoltan Csiki de la Bucureşti, şi o vertebră de sauropod.

Confirmarea şi catalogarea fosilei va fi obţinută în noiembrie după ce osul va fi comparat de specialişti cu cele ale tuturor tipurilor de sauropozi existente. Potrivit lui Vremir, în România există trei locuri în care se sapă după oase de dinozaur: Haţeg (Hunedoara), Sebeş (Alba) şi Cornet (Bihor).

„La Haţeg se sapă de 115 ani şi s‑au găsit depozite importante de fosile. Sunt însă convins că, dacă s-ar fi săpat de tot atâta timp, şi la Sebeş s-ar fi găsit cel puţin tot atâtea", e de părere paleontologul. În ceea ce priveşte Cornetul, acolo, într-un zăcământ de bauxită, au fost găsite aproximativ 10.000 de oase, majoritatea vertebre.

Descoperiri uluitoare

Se pare că în zona Sebeşului, în care a fost găsit Balaurul Bondoc, pterozaurul gigant, sauropodul şi numeroase alte exemplare, era străbătută de un astfel de râu. În acest loc, paleontologii au descoperit peste 20 de situri noi, care mai de care mai bogat în fosile. Descoperirea pterozaurului a fost o noutate, pentru că oasele acestui tip de vietate erau foarte subţiri şi se degradau uşor.

„Am aproximat că vertebra aparţine unei rude apropiate a Quetzacoatlus-ului american, zburătoare cu 11 metri în anvergura aripilor. Doar că al nostru are 16 metri. Deocamdată poartă numele de Pterodactilul de Sebeş. Avea gâtul foarte lung. Lăţimea vertebrei este de 26 de centimetri. Şanse sunt ca anvergura aripilor să depăşească 16 metri", consideră expertul.

Muzeu al dinozaurilor

Potrivit lui Matei Vremir, românii au început discuţii cu cei de la Muzeul American de Ştiinţe ale Naturii, cu care doresc să facă unele schimburi de exponate, astfel încât să se prezinte şi la noi schelete întregi sau reproduceri ale unor dinozauri celebri.

"Sauropodul şi pterozaurul gigant din Sebeş sunt dovada faptului că în această parte a Europei nu trăiau doar animale pitice, aşa cum se presupunea."
Matei Vremir
paleontolog

Cum arăta „Balaurul bondoc"

Oasele descoperite la Sebeş este formează cel mai complet schelet de dinozaur din România şi cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. El este complet în proporţie de circa 75 la sută.

Fosila găsită la Sebeş are o vechime de 70 de milioane de ani şi aparţine unei noi specii de theropod. Ea a fost donată Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj, unde va fi expusă pentru vizitatori. „Balaurul bondoc" se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase, membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene.

Printre caracteristici se numără bazinul foarte larg, orientat posterior, membrele anterioare bidigitate şi membrele posterioare terminate cu câte patru degete funcţionale, dintre care o pereche cu gheare mari.

Lungimea medie a corpului era de 1,8-2,0 metri. Matei Vremir susţine că schelete de dinozauri comuni se vând pe piaţa internaţională cu peste 50.000 de euro, iar scheletul „Balaurului bondoc" ar valora mult mai mult, întrucât este unicat.