Admitere la liceu, recrutare la catedră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Chinul completării chestionarului de înscriere la liceu va fi înlocuit de examen
Chinul completării chestionarului de înscriere la liceu va fi înlocuit de examen

Liceele vor avea liber­tatea să decidă cum îşi selectează viitorii elevi, iar directorul de şcoală îşi va alege singur echipa, potrivit unui proiect aflat în lucru la Ministerul Educaţiei.

Sistemul naţional de învăţământ va fi reformat din rădăcini în privinţa modului în care vor fi evaluaţi elevii. Una dintre cele mai importante modificări va fi reintroducerea examenului de admitere la liceu, propunere aflată în proiectul Legii educaţiei naţionale. Pentru a fi sigur că viitorul act normativ nu va fi făcut ferfeniţă în dezbaterile publice înainte să ajungă la Guvern, ministrul Daniel Funeriu ţine legea sub cheie, pe un calculator din biroul său, nelegat la internet, iar el are ultimul cuvânt în privinţa schimbărilor propuse de specialişti.

Mai citeşte şi:

Şcoala de voluntariat şi atitudine ecologică

Trei ani de liceu în loc de patru

Liceele vechi vor examen

Introducerea examenului de admitere la liceu a fost cerută de mai multă vreme de liceele mari, care s-au plâns tot timpul că elevii care intră nu sunt tocmai cei mai buni. Ponderea notelor din timpul gimnaziului la admitere îi făcea pe elevi să alerge după note mari. „Introducerea unui examen la intrarea în liceu va rezolva problema copiilor dotaţi din punct de vedere intelectual, dar inconsecvenţi în obţinerea notelor mari. În acest mod, li se va oferi şansa să ajungă la liceele mari", a spus George Cazacu, preşedintele Alianţei Colegiilor Centenare. Acesta a mai adăugat că liceele vechi sunt de acord şi cu un examen de absolvire a gimnaziului, de care să se ţină cont şi la admiterea la liceu, dar numai în proporţie de 50%. Şi profesorii spun că un examen de admitere va ajuta la o selecţie mai riguroasă.

În forma intermediară a legii se arată că liceele care vor dori să organizeze examen de admitere „au obligaţia de a anunţa public disciplinele la care se susţine proba, programele şi procedurile de organizare ale acesteia până cel mai târziu la începutul clasei a IX-a". Astfel, la liceele cu profil de matematică, una dintre probe va fi matematica, în timp ce la cele umaniste se va da examen la istorie, limbi străine, geografie. Tot conducerea liceului va decide forma de examinare: scris, oral sau probe practice.

Ministrul a anunţat liceul de trei ani

Proiectul îşi propune transformarea sistemului de educaţie de la clasele primare până la absolvirea facultăţii. Ciclurile de învăţământ vor funcţiona după formula: cinci ani în primar, cinci ani în gimnaziu şi trei ani la liceu. Acum facultativă, clasa pregătitoare de la grădiniţă va fi obligatorie pentru toată lumea.

Specialiştii de la minister studiază posibilitatea ca gimnaziul să dureze mai mult cu un an decât în prezent, iar în ultima clasă, a IX-a, elevii să fie testaţi naţional. „Trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial poate produce efectul de a ţine elevii până la 16 ani în şcoală, iar aceasta este o măsură foarte sănătoasă de împiedicare a abandonului şcolar", a confirmat ministrul Funeriu propunerea de prelungire a gimnaziului. Ministrul Educaţiei a mai declarat că o decizie în acest sens nu poate fi luată peste noapte, dar că nu exclude ca elevii aflaţi acum în clasa a V-a să fie primii care să facă nouă clase obligatorii.

Inspectoratele şcolare din teritoriu au primit deja de la minister însărcinarea să facă simulări pentru a vedea care sunt efectele trecerii clasei a IX-a la gimnaziu şi dacă există spaţii suficiente pentru asta. Legea mai prevede că numărul de locuri pentru clasa a X-a să fie cel puţin egal cu cel al absolvenţilor de clasa a IX-a.

Evaluări din doi în doi ani

În forma legii de la această oră se arată că elevii vor fi evaluaţi mult mai des, din doi în doi ani, şi vor fi notaţi, de regulă, cu note de la 10 la 1. Noua lege va centra evaluarea elevilor pe competenţe, pentru a-i ajuta pe profesori să corecteze deficienţele de învăţare.

Copiii vor avea prima evaluare înainte de a învăţa abecedarul, când fiecare profesor va scrie un raport pentru fiecare preşcolar, care să-i testeze competenţele cognitive, emoţionale şi sociale. Următoarea va fi la finalul clasei a II-a, când vor fi evaluate competenţele de scris, citit şi matematică. Toate rezultatele se vor înscrie în portofoliul de educaţie al elevului. La sfârşitul clasei a IV-a, o parte dintre elevi vor fi verificaţi prin teste de tip internaţional. Proiectul de lege arată că Ministerul Educaţiei va realiza o eşantionare a elevilor care vor fi testaţi, dar fiecare şcoală poate decide şi modalitatea de evaluare.

O altă testare va avea loc la sfârşitul clasei a VI-a, când elevii vor da două probe: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Rezultatele de la aceste teste vor fi folosite pentru stabilirea planurilor individuale de învăţare şi pentru orientarea elevului spre un anumit tip de liceu. În ultimele clase de gimnaziu, profesorii îi vor consilia pe elevi pentru alegerea carierei care să-i valorifice cel mai bine potenţialul.

Ce rămâne la fel ca acum

Proiectul de lege păstrează unele dintre prevederile de acum în ceea ce priveşte curricula şi modul de organizare a examenului de maturitate. Astfel, Bacalaureatul nu va suferi schimbări faţă de cel aflat în plină desfăşurare. Ministrul Funeriu a declarat recent că pledează pentru continuitatea modului în care sunt evaluaţi absolvenţii de liceu. Proiectul prevede că elevii vor da trei tipuri de probe, în funcţie de filiera şi profilul liceului. Pe parcursul clasei a XII-a se vor susţine în continuare probele practice pentru evaluarea şi certificarea competenţelor de utilizare a calculatorului.

O altă prevedere neschimbată este religia, care va rămâne în trunchiul comun de materii.

Numărul elevilor din clasele de gimnaziu şi de liceu rămâne acelaşi, adică maximum 30.

Dascălii vor da concurs la şcoală

Profesorii vor trebui să dea concurs la şcoală, potrivit formei intermediare a Legii educaţiei, aflată în lucru la ministerul de resort. Locurile libere din şcoli nu vor mai fi anunţate de către inspectoratele şcolare, ci scoase direct la concurs de către şcoli, la propunerea directorului. În proiect se mai arată că deciziile privind angajarea, evaluarea, plata şi răspunderea disciplinară a profesorilor se vor lua la nivel de şcoală. Dascălii vor fi titulari pe postul ocupat prin concurs şi validat în consiliul de administraţie al şcolii.

Potrivit proiectului, şi sistemul de recunoaştere a titularilor va fi schimbat. Astfel, „titularizarea în sistemul de învăţământ este o calitate pe care o pot dobândi cadrele didactice cu performanţe deosebite", se arată în forma actuală a legii. Odată obţinută calitatea de titular la o şcoală, aceasta va fi păstrată, iar dascălului titular căruia i s-a restructurat postul i se va găsi un alt loc de muncă similar, la o altă şcoală. Statutul personalului didactic va rămâne legea de bază pentru dascăli, prin care se vor reglementa atât modul de acordare a gradelor didactice, cât şi sancţiunile pentru profesori.

Directori numai cu masterate

Funcţiile de director vor fi ocupate de persoane care dovedesc că au absolvit cursuri postuniversitare sau masterate în managementul educaţional. Deciziile importante vor fi luate de către Consiliul de Administraţie, care este format din 50% cadre didactice, alese de colegii lor, şi 50% din părinţi şi reprezentanţi ai administraţiei locale. Legea mai prevede că profesorii vor fi plătiţi în funcţie de performanţele profesionale.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite