AUDIO Izsak Balazs, partea III: "Secuii se consideră mai maghiari decât ungurii"
0
Cum se face că secuii cer autonomie dar la recensăminte sunt doar maghiari? Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit în a treia şi ultima parte a interviului acordat "adevarul.ro" despre identitatea şi evoluţia demografică a secuilor.
După ce a vorbit în prima parte a interviului despre sprijinul Ungariei în privinţa obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc şi a explicat în partea a doua că românii nu au de ce să se teamă de o regiune autonomă în Harghita, Covasna şi Mureş, liderul secuilor spune în ultima parte a unui amplu interviu acordat "adevarul.ro" că secuii au o identitate puternică, cea a unor oameni liberi şi nobili.
Discuţiile au avut loc în contextul în care noul guvern maghiar condus de Viktor Orban susţine mult mai vocal autonomia secuilor, spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a băgat în seamă.
adevărul.ro: Domnule Izsak Balazs, cum recunoşti un secui pe stradă?
Izsak Balazs: Cum recunoşti un român pe stradă? Specificul care îl deosebeşte pe un german sau pe un maghiar de populaţia majoritară nu este un semn vizibil, cum ar fi culoarea pielii, sau ochii migdalaţi, ci limba maternă, cultura, tradiţiile.
În Covasna se organizează concursul de mustăţi secuieşti...
(Râde) Ca glumă e bună.
Sunt mustăţile lungi un element identitar al secuilor?
Nu. Deci în secolul 21, eventual puteţi să recunoaşteţi un secui doar dacă e în port popular. Eu am fost student la Bucureşti şi nimeni nu m-a recunoscut pe stradă, mergând pe Bulevardul Magheru, că sunt secui. Cum nu recunoaşteţi un ziarist de la "Le Soir" dacă îl întâlniţi pe stradă, nu îl recunoaşteţi că este francez.
Cum explicaţi că CNS cere autonomie teritorială dar la recensăminte nu sunt secui?
Simplu. Identitatea naţională a secuilor este cea maghiară. A fi secui însemnează o identitate regională, care nu este alternativa naţionalităţii.
Nicolae Ceauşescu a fost cel care a inventat acest truc, de a trece pe formularele recensământului pe secui, ca şi cum ar fi un grup etnic, şi a reduce astfel în statistici numărul maghiarilor din România. Oare de ce nu se oferă şi românilor posibilitatea, ca la recensământ să se declare moldoveni, olteni?
Noi ne vom declara maghiari şi la viitoarele recensăminte.
Ce înseamnă că secuii au identitate regională?
Înante de recensământul din 1977 a apărut pentru prima oară această posibilitate, de a te declara secui. Noi am înţeles foarte bine că se urmăreşte ca numărul de 1.600.000 de maghiari să dispară din statistici.
A fi secui nu însemnează să ai identitate naţională, ci semnifică o identitate regională. E ca şi cum ar spune un român că este oltean. Înţelegeţi? La recensământ nu apare ca o variantă şi această posibilitate pentru români, să se declare olteni. Deci identitatea regională nu este alternativa identităţii naţionale.
Altfel, este important de ştiut că specificul conştiinţei regionale secuieşti este tocmai faptul că secuii se consideră mai maghiari decât maghiarii.
De ce?
Eu, la facultate în Bucureşti, am avut un coleg oltean. Când l-am întrebat ce înseamnă că este oltean, mi-a răspuns aşa: că toţi oltenii sunt români, dar nu toţi românii sunt olteni. Deci avea şi conştiinţa naţională românească, şi mândria conştiinţei regionale.
Apoi, este important de ştiut faptul că secuii nu erau iobagi. Chiar dacă erau săraci, pentru că ei cultivau pământul şi ţineau animale, totuşi erau oameni liberi. Erau nobili. În sensul că nu plăteau impozit nici măcar regelui.
Această conştiinţă şi amintire a libertăţii sunt elemente importante a conştiinţei regionale secuieşti.
Nu sunt istoric, propun celora care vor să afle mai mult despre noi, cartea istoricului Karoly Vekov, profesor universitar la Cluj, intitutulată "Structuri juridico-militare şi sociale la secui în evul mediu". Cartea este accesibilă chiar pe site-ul Consiliului Naţional Secuiesc, versiunea în limba română.
Bărbaţi secui din satul Sâmbriaş, judeţul Mureş, fotografiaţi la începutul anilor 1970 în veşminte tradiţionale. Cizmele lustruite cu grijă erau un accesoriu obligatoriu al portului tradiţional, precum era şi arborarea mustăţilor de cei vârstnici
Câţi secui sunt în România şi unde?
Populaţia maghiară a Ţinutului Secuiesc depăşeşte şase sute de mii de locuitori.
ŞI numărul secuilor scade sau creşte?
Între 1992 şi 2002, populaţia maghiară din România a scăzut cu 200.000 de locuitori. După date recente, în Ţinutul Secuiesc scade în continuare numărul maghiarilor, dar şi a românilor.
Numărul romilor în schimb este în creştere. Şi nu a romilor integraţi deja în societate, care cunosc o meserie, care lucrează şi plătesc impozite, ci a celor marginalizaţi, care trăiesc din ajutoare. Fenomen datorat ignoranţei şi incompetenţei tuturor guvernelor chiar şi după 1989, care nu au fost în stare să lanseze programe de integrare, emancipare a populaţiei marginalizate.
Legea cetăţeniei ungare va accentua acest fenomen de scădere a numărului secuilor, îi va încuraja pe maghiarii să plece din Secuime în Ungaria?
Eu cred că această lege nu trebuie ataşată sub nicio formă doleanţei de autonomie.
Legea adoptată în Ungaria se referă la relaţia individului care trăieşte în afara graniţelor Ungariei şi statul maghiar. Deci este vorba de relaţia unui individ cu ţara-mamă, priveşte exact persoana respectivă şi statul maghiar. Atât.
În rest, eu nu cred că se va întâmpla asta, să plece maghiarii din Secuime. Există o lege similiară şi în România. Au venit cumva în masă foarte mare românii din Republica Moldova? S-a golit cumva Republica Moldova? Nu.
Niciun om nu pleacă de acasă, pentru orice om din lume, indiferent de etnie, naţionalitate, cel mai bine a să stea acasa, acolo unde s-a născut, acolo unde e ataşat. Este firesc. Deci orice om din lume, să fie el român sau maghiar, normal este să trăiască acolo unde s-a născut.
Aţi spus că secuii au o identitate naţională puternică. De ce sunt patru organizaţii (UDMR, PCM, CNMT şi CNS) care le revendică doleanţele? De ce nu e una singură care să îi unească pe toţi?
Motivul este foarte simplu. Noi când zicem că dorim autonomia Ţinutului Secuiesc, această autonomie nu revine comunităţii maghiare din Secuime, ci a regiunii, a tuturor locuitorilor.
Deci dacă vă uitaţi la componenţa Tirolului de Sud, în Parlamentul de acolo sunt şi ialieni. Deci Parlamentul Tirolului de Sud nu este o instituţie a comunităţii austriece din Tirolul de Sud, este a regiunii. Deci aici apare un interes regional.
Cum vă simţiti, ca secui, când voturile maghiarilor se împart între UDMR şi PCM?
Societatea maghiară din România, cu toate că suntem mai puţini, este o societate tot atât de complexă precum cea românească. Am avut şi noi secretari de partid, am avut şi noi deţinuţi politici. Deci tot ce există în societatea românească, tot ce cunoaşteţi dumneavostră din societatea românească, există şi printre maghiarii din România.
Cum este greu de imaginat o cooperare bună între un român fost turnător securist şi cel care a fost turnat, exact aceste deosebiri, diferenţe există şi în maghiarime.
Pe de altă parte, în 2008, campania UDMR se baza pe sloganul că dacă nu intrăm în Parlament, pierdem tot ce am obţinut în ultimii 18 ani. Deci dacă se pot pierde aşa de uşor toate drepturile care s-au obţinut în 18 ani, atunci ceva nu este în regulă. Adică în 18 ani nu s-a reuşit să se asigure nicio garanţie durabilă pentru aceste drepturi?
UDMR a recunoscut asta în campania electorală. Păi cum rămâne atunci? Şi care este valoarea prezenţei în Parlament, dacă e posibil să se şteargă toate drepturile dacă nu intri în Parlament?
Dacă societatea maghiară e divizată, cine ar pune în practică legea autonomiei Ţinutului Secuiesc?
Nu societatea maghiară va face acest lucru, ci locuitorii din Ţinutul Secuiesc. Pentru a constitui Parlamentul regional, numit Consiliul de Autoadministrare, trebuie organizate alegeri. În urma lor se va constitui, înfiinţa, un Parlament regional în care vor fi şi români prezenţi.
Deci locuitorii regiunii, ai Ţinutului Secuiesc, trebuie să rezolve aceste probleme, nu întreaga maghiarime din România.
Şi nu vor încerca să se implice şi Partidul Civic Maghiar şi UDMR?
De obicei, în alegerile regionale se pot implica numai şi numai cei care locuiesc acolo. Cum este şi la alegerile locale. După mine este destul de simplă această problemă.
Totuşi cine va pune în practică autonomia? Cineva trebuie să organizeze alegerile.
Ridicaţi o problemă care potrivit uzanţei legislative în România ar trebui să fie înscrise în reglementarea de aplicare a legii. Deci atâta timp cât nu există Consiliul de Administrare, aceste măsuri trebuie să le pună în practică autorităţile centrale. Deci Guvernul României.
Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
În afara Ţinutului Secuiesc mai sunt secui în România?
Trăiesc olteni în afara Olteniei? Da, desigur. Dar cunoaşte cineva numărul lor? La fel şi cu secuii. Găsiţi dulgheri secui la toate şantierele din România, dar şi profesori universitari secui în marile centre universitare.
Care sunt cei mai de seamă reprezentanţi ai secuilor în istorie?
Sunt foarte mulţi. Scriitori, poeţi, savanţi. Korosi Csoma Sandor, care a redactat primul dicţionar englezo-tibetan, matematicianul Bolyai Janos, care a creat prima geometrie neeuclidiană, sau Boloni Farkas Sandor, care a prezentat pentru prima oară cititorilor europeni instituţiile democraţiei americane, cartea sa „Călătorie în America de Nord" fiind tradusă la vremea respectivă în mai multe limbi europene. Şirul acestor personalităţi este foarte lung.
În studiul "Maghiarii din România", realizat de Centrul de Documentare şi Informare asupra Minorităţilor în Europa, scrie că "secuii erau maghiari colonizaţi pentru a apăra graniţele Regatului". Aşa este? Explicaţi.
Timpul trecut este în mod sigur o eroare. Secuii există şi astăzi, fapt de care oricine poate să se convingă la faţa locului. Secuii sunt ospitalieri. În rest, istoria trebuie lăsată pe seama istoricilor.
De altfel, drepturile unei colectivităţi autohtone sunt prea puţin influenţate de evenimente care au avut loc cu multe secole în urmă, în consecinţă întrebarea este irelevantă în privinţa obiectivelor noastre.
În şedinţa din Parlamentul Ungariei, de la 11 noiembrie 2010, aţi jurat pe coroana Sfântului Ştefan. Despre ce este vorba?
Mai exact: am repetat jurământul din 2003. Sunt mulţi delegaţi în Consiliul Naţional Secuiesc, care au obţinut mandat după 2003, şi care au jurat acum pentru prima oară, exprimându-şi voinţa lor, că sunt devotaţi cauzei autodeterminării în cadrul statului, adică realizării autonomiei Ţinutului Secuiesc printr-o lege organică adoptată de către Parlamentul României.
Câteva date despre secui din sursa menţionată de Izsak Balazs:
• descendenţi ai hunilor
• au avut o societate cu caracter militar dar se ocupau şi cu agricultura şi creşterea vitelor
• au primit dreptul de a se organiza în mod autonom în cadrul Regatului Maghiar, în schimbul obligaţiilor militare: aveau rolul de paznici ai hotarelor la granita estica a statului
• "Secuii sunt un neam de oameni crânceni şi războinici"
• Ioan Thuroczy, în Cronica ungurilor (1488): "După războiul iscat în urma morţii lui Attila, hunii au fost înfrânţi şi unul dintre fiii săi, Csaba, s-a refugiat la bunicul său, împăratul Honorius, iar de acolo înapoi în Sciţia; de teama vecinilor, trei mii de huni s-au retras în Transilvania şi fără să se amestece cu alţii nu s-au mai numit nici huni, nici maghiari, ci şi-au schimbat numele în acela de secui; când maghiarii au descălecat din nou în Pannonia, secuii au mers cu mare bucurie să-i întâmpine şi după ce maghiarii au redobândit Pannonia, secuii au primit locurile în care au trăit anterior".
• Comunităţi secuieşti au mai fost la Bihor (Săcuieni), Călata (Cluj), Hunedoara, în tot Regatul Maghiar
Ce drepturi au avut secuii:
• secuii au fost organizaţi în Regatul Maghiar într-o unitate administrativ-juridică şi militară autonomă - „terra Siculorum"
• autonomia secuilor era de factura gentilico-aristrocratica (funcţiile erau ocupate doar de anumite neamuri), spre deosebire de cea a saşilor, de factură teritorială (conducatorii erau aleşi pe criterii regionale)
• "Ceea ce caracterizează in primul rand organizarea internă a secuimii este autonomia, bazată pe un sistem de autoadministrare şi autoorganizare. O trăsătură fundamentală a autonomiei este aceea că în fruntea ei conducătorul este numit de însăţi obştea satului: «În realitate, autonomia este integrală când conducătorii ei sunt aleşi, iar comunitatea se sfătuieşte şi hotărăşte asupra tuturor problemelor ce se ivesc, stabileşte...modul de folosinţă şi decide asupra deţinerii bunurilor comune»"
• Puterea centrală le-a acordat un statut de nobili
• A existat un sistem judiciar propriu secuiesc, care la rândul lui circumscria statutul secuilor şi reglementa comunitatea; a existat şi dreptul consuetudinar secuiesc, la 1451 si 1466, precum şi menţiuni la legi secuiesti
AUDIO
-------------------------------------
DOCUMENTE
Citiţi aici Legea privind autonomia Ţinutului Secuiesc, plus anexa
Citiţi aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ
Citiţi aici punctul de vedere al Guvernului
Citiţi aici punctul de vedere al Comisiei pentru Buget
Citiţi aici punctul de vedere al Comisiei pentru Administraţie Publică
--------------------------------------
Prima parte a interviului: "Vrem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice"
Partea a doua a interviului: "Nu vrem sârmă ghimpată între Ţinutul Secuiesc şi România"
Harta Ţinutului Secuiesc, aşa cum îl revendică secuii
Se încarcă comentariile...
