Dosar „Adevărul”: De ce vin aşa greu banii europeni în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii care vor să acceseze finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană se lovesc de  probleme la tot pasul. De la structurile politizate ale organismelor de implementare cu proceduri birocratizate şi interpretabile până la variaţia cursului de schimb şi lipsa cofinanţării. Din aceste motive, România a accesat, în medie, doar un sfert dintre fondurile alocate de la Bruxelles

România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Grecia, în ceea ce priveşte valoarea proiectelor selectate pentru obţinerea de fonduri nerambursabile.

EXCLUSIV Riscurile absorbţiei reduse a fondurilor - "Nu mai cereţi bani că oricum nu ştiţi să-i folosiţi"

Mai mult, nu există nicio garanţie că proiectele pentru care s-au semnat deja contracte vor fi şi implementate, iar asta pentru că multe dintre ele nu au înregistrat în ultimele luni niciun progres. Astfel, România riscă să lase neutilizate câteva miliarde de euro din cele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Cum au ratat regiunile României banii de la UE :

Ardealul a luat doar 40% fondurile UE pe care le putea folosi

BANAT: Cum au ratat banii UE săracii unei regiuni bogate

Şeful ADR Vest: Dacă 2014 ne prinde tot nepregătiţi vor fi probleme

Orăşele recostruite din bani europeni

Legile proaste şi jocurile de interese au alungat banii de la UE

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, s-a arătat îngrijorat de absorbţia de către România a fondurilor europene, „care arată foarte rău", în timp ce Andreas Treichl, preşedintele Erste Bank, a catalogat situaţia drept „o ruşine dramatică".

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia că autorităţile administrative competente din România nu depistează şi nu sancţionează aproape niciun caz de conflict de interese şi nu anulează decât foarte puţine licitaţii privind achiziţiile publice în proiectele europene. Rubrica „Dosar" din această săptămână vă prezintă care sunt blocajele de care se lovesc solicitanţii de fonduri europene şi de ce este gradul de absorbţiei atât de redus.

Mai trebuie şi o ştampilă pe timbru

Birocraţia a fost dintotdeauna una dintre marile probleme de care s-a lovit orice antreprenor care a vrut să acceseze fonduri europene. Zecile de declaraţii, avize, studii, formulare şi cereri par să elimine orice speranţă ca proiectul să mai ajungă să fie implementat. Este suficient ca un act să nu fie obţinut la timp sau să aibă ştampila cu câţiva centimetri mai la dreapta pentru ca proiectul să nu mai aibă trecere. În plus, pentru a obţine documentele necesare, solicitantul trebuie să alerge într-un timp foarte scurt de la o instituţie la alta.

De exemplu, pentru modernizarea unei fabrici de nutreţuri, el trebuie să treacă pragul Direcţiei Agricole, Agenţiei de Mediu, Direcţiei Sanitar-Veterinare, Administraţiei Financiare, Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţiei de Plăţi, Primăriei şi Agenţiei pentru Gospodărirea Apelor. La acestea se adaugă banca şi firma de consultanţă.

„Se cer multe copii ale tuturor documentelor, toate semnate şi ştampilate pe fiecare pagină. Ca şi cum suntem vinovaţi şi trebuie să ne demonstrăm nevinovăţia", spune Cristian Gherghiceanu, directorul Fundaţiei ADEPT, care derulează un program integrat de conservare a biodiversităţii şi dezvoltare rurală.

O hârtie în plus, că nu strică

Gherghiceanu spune că birocraţia românească o întrece pe cea de la Bruxelles



El spune că, de multe ori, se cer mai multe documente decât este necesar pentru că personalul structurilor teritoriale nu este instruit şi se merge pe principiul „mai bine să fie în plus", iar pentru o copie după un act trebuie să te deplasezi până la centrul regional pentru că nu se acceptă transmiterea prin fax sau e-mail. Dacă documentele sunt cerute în mare grabă, rambursarea cheltuielilor se face însă cu mare întârziere.

Dincolo de problema documentelor, solicitanţii se lovesc de birocraţia procedurilor de selectare, dar mai ales a celor de achiziţii şi de plăţi. Procedurile de achiziţii sunt altele de la un program la altul. De exemplu, actuala procedură de achiziţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a fost schimbată de 11 ori. Pentru că în studiul de fezabilitate beneficiarul este obligat să se raporteze la preţurile din baza de date, neactualizate de patru ani, este imposibilă încadrarea în linia bugetară aferentă.

„În această situaţie nu este permisă adjudecarea licitaţiei, deşi a fost organizată corect, pentru că nu se încadrează în linia bugetară respectivă şi sunt necesare un act adiţional şi repetarea procedurii", explică Felix Lucuţar, project manager la Agriculture Capital&Engineering. 

Capcanele cofinanţării

Sute de solicitanţi s-au văzut nevoiţi să renunţe la proiecte, chiar şi aprobate, pentru că nu au mai avut capacitatea de a asigura cofinanţarea. „Nu există nicio garanţie că proiectele semnate se vor implementa. Există în acest moment sute de proiecte care au rapoarte de progres zero", arată Lucuţar.

El spune că autorităţile de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală solicită în prezent ca în termen de 60 de zile de la notificarea selectării să probezi cofinanţarea. În practică, este imposibil ca un beneficiar să poată obţine în mod realist, serios şi definitiv sursa de cofinanţare într-un timp atât de scurt.

Riscul valutar e garantat

image

Felix Lucuţar e exasperat de lipsa de claritate a procedurilor



Chiar dacă mai multe bănci de pe piaţa locală au în oferte împrumuturi pentru cofinanţarea proiectelor europene, ele sunt încă reticente în acordarea de credite, iar garanţiile cerute sunt prea mari. „Băncile pun condiţii draconice pentru împrumuturi", spune directorul Fundaţiei ADEPT. Iar cofinanţarea din surse proprii este cu atât mai dificilă. În plus, deprecierea leului în raport cu euro din ultimele luni a dat bătăi de cap celor care s-au lansat în aventura fondurilor europene.

În cazul în care cursul leu-euro scade faţă de nivelul luat în calcul în proiect, diferenţa trebuie rambursată. Dacă, în schimb, cursul creşte, costurile suplimentare sunt suportate de beneficiar. Tot el trebuie să suporte cheltuielile cu salariile, cele administrative şi cele privind Taxa pe Valoarea Adăugată, fiind considerate neeligibile.

image

Veşnica problemă: clientela

Din ecuaţia blocajelor de accesare a fondurilor nu lipsesc structurile teritoriale politizate şi firmele „afiliate" acestora. Tema corupţiei din sistem a fost larg dezbătută, iar Comisia Europeană ne-a atras atenţia în repetate rânduri privind aceste nereguli. Legea achiziţiilor prevede eliminarea situaţiilor de conflict de interese, dar până de curând aceasta a fost limitată la persoanele care participă direct în procesul de verificare şi evaluare a ofertelor, deşi, în practică, influenţa indirectă este, de asemenea, un risc semnificativ, se arată în raportul Comisiei.

„Sunt numiri politice cu obligaţii politice. Toate structurile teritoriale ale tuturor organismelor de implementare sunt politizate la nivel de management", spune consultantul Lucuţar. El atrage atenţia asupra acelor „firme de casă", care primesc un număr de proiecte ce vor fi aprobate indiferent de viabilitatea afacerii sau de calitatea lor.

„În general aceste firme sunt ale unor rude sau prieteni, iar comisionul este de minimum 10% din valoarea grantului. La nivelul structurilor teritoriale s-a format un sistem de îndrumare către aceste firme, îndrumare care se realizează pe holurile instituţiilor", mai spune reprezentantul firmei de consultanţă. 

Proceduri „după ureche"

O altă problemă de care se lovesc cei care vor să acceseze fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană este lipsa de pregătire a personalului abilitat. De la nivel local, judeţean şi regional şi până la nivelul ministerelor care se ocupă de acordarea finanţărilor.

Procedurile sunt interpretabile, iar asta nu face altceva decât să întârzie procesul de implementare a proiectului. „Câte bordeie, atâtea obiceie. Ce este valabil la o structură teritorială poate să nu mai fie valabil la o alta. Nu există o interpretare unitară a procedurilor", arată Felix Lucuţar. De asemenea, ghidurile pentru solicitanţi sunt interpretabile, unele dintre ele nici nu pot fi implementate.

„Dacă fermierii au probleme cu interpretarea ghidului şi îndrăznesc să sune pentru clarificări, răspunsul vine sec «citiţi ghidul cu atenţie»", spune Cristian Gherghiceanu. În plus, dacă solicitantul are mai multe întrebări, trebuie să discute pentru fiecare cu mai multe persoane din structuri diferite.

„Cum ghidurile au fost elaborate cu interpretări, sumele aferente fiecărei axe, măsuri sau direcţii au fost alocate nerealist în lipsa unor studii. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul sumelor aferente sesiunilor de depunere a proiectelor. „Fie sunt prea mici, unele alocări fiind de-a dreptul ridicole, cum ar fi pentru energie regenerabilă sau produţie agricolă, fie sunt prea mari", atrage atenţia Lucuţar. Astfel există riscul ca proiecte cu valoare adăugată pentru economie să fie respinse în favoarea unora cu utilitate scăzută.

Un alt impediment în accesarea fondurilor UE s-ar putea dovedi chiar consultantul care întocmeşte proiectul. Mai exact, sutele de firme de consultanţă de apartament care au apărut ca ciupercile după ploaie. Multe dintre ele nu au personal pregătit, iar asta poate garanta eşecul proiectului, dar şi pierderea unei sume de bani. Mai mult, sunt firme de consultanţă care nu se încurcă cu proiecte mai mici de 50.000 de euro pentru că este acelaşi volum de muncă şi pentru un proiect de câteva zeci de mii de euro, şi pentru câteva sute de mii. 



Cum se căpuşează un proiect european

Un proiect ISPA la Hunedoara, în valoare de 64 de milioane de euro, este întârziat pentru că au fost invitate la „tain" firme apropiate liderului Consiliului Judeţean

Metoda prin care firmele de casă ale capilor judeţeni au acces la fonduri europene este subcontractarea. Exemple elocvente în Deva şi Hunedoara.

În raportul de ţară, publicat recent, Comisia Europeană (CE) a dat un semnal clar că nu va accepta nereguli în accesarea fondurilor comunitare. În replică, reprezentanţii României s-au declarat nemulţumiţi de faptul că raportul CE include şi domenii colaterale, ca achiziţiile publice.

„Adevărul" prezintă astăzi un caz care a fost reclamat la Bruxelles chiar de către unul dintre consultanţii unui proiect european, derulat în judeţul Hunedoara. Este unul dintre cazurile care a determinat Bruxellesul să avertizeze Bucureştiul asupra corectitudinii accesărilor de fonduri europene în România.

Un proiect şi sapte contracte

image

În Deva, lucrările care trebuiau terminate în 2009 continuă şi astăzi Foto: Sebastian Tătaru

Proiectul ISPA (Instrument pentru Politici Strucurale de Pre-Aderare) ,,Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în municipiile Deva şi Hunedoara", în valoare totală de 63,5 milioane de euro, a fost demarat în septembrie 2007.

Contractele pentru acest proiect au fost atribuite prin negociere directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi, potrivit normelor comunitare în domeniu, contractele a căror valoare depăşeşte 300.000 de euro nu pot fi atribuite decât prin licitaţie. Justificarea oficială a Ministerului de Finanţe pentru negocierile directe a fost aceea că ofertele prezentate la licitaţie au fost neconforme sau inacceptabile.

Proiectul a fost împărţit în trei componente, care au fost atribuite unor firme diferite. Nereguli au fost şi la proiectare. „Apa Prod a plătit pentru refacerea proiectelor 270.000 de euro, iar noi, 415.000 de euro. Proiectul făcut de firma Schneider a fost făcut în bătaie de joc", a declarat directorul Hidroconstrucţia Deva, Ioan Radu.

Pentru modernizarea şi reabilitarea reţelelor de canalizare şi apă din Deva şi Hunedoara, Hidroconstrucţia Bucureşti încasează 26 de milioane de euro. Aproximativ 8,2 milioane de euro este valoarea contractului semnat cu firma austriacă Aqua Engineering, pentru reabilitarea staţiilor de tratare a apei din Deva şi Hunedoara.

Pentru reconstruirea staţiilor de epurare din cele două oraşe firma turcă Sistem Yapi Insaat Ve Ticaret încasează peste 20 de milioane de euro. Asistenţa tehnică e asigurată de un consorţiu condus de firma Louis Berger, contra sumei de 3,6 milioane de euro. Toate lucrările trebuiau să se finalizeze la 31 decembrie 2009, lucru care nu s-a întâmplat.

Primarul Devei: „Cum se face pe la noi..."

Beneficiarul proiectului a fost firma Apa Prod SA Deva, al cărei unic acţionar este Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara. Asta a cântărit foarte mult în derularea ulterioară a lucrărilor. Primarul Devei, Mircia Muntean, acuză faptul că cei trei antreprenori au trebuit să se lase ,,ajutaţi" de diverse firme locale, controlate direct sau indirect de şefi din Consiliului Judeţean Hunedoara.

„Subcontractarea s-a făcut aşa cum se face la noi de obicei. Să-i dăm şi fratelui lui Mihai Leu, să-i dăm şi ginerelui lui Mircea Moloţ, că dacă i-am dat lui Leu n-o să zică nimeni că Olivent Invest ia jumătate din lucrările din Deva, să dau şi la Hidroconstrucţia că are pe cineva în Parlament. Aşa s-a împărţit tortul ISPA în şase sau şapte felii", a declarat Muntean.

Mircea Moloţ: „Sunt cineva în judeţul ăsta"

Prima firmă incriminată este Olivent Invest SRL Deva. Patronul acesteia, Robert Venter, este nimeni altul decât viitorul ginere al preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloţ. Olivent Invest a primit de la Hidroconstrucţia lucrări în valoare de peste 200.000 de euro.

Firma lui Venter a făcut treabă de mântuială, spre nemulţumirea antreprenorului, care a fost obligat să facă intervenţii ulterioare. „Am lucrat o vreme cu Olivent Invest, dar n-a putut să facă nimic, pentru că nu avea experienţă. S-au retras, pentru că nu au reuşit să facă faţă lucrărilor", a declarat Ioan Radu, directorul filialei Hidroconstrucţia Deva.

Preşedintele CJ Hunedoara a negat că firma ginerelui său ar fi făcut treabă proastă. „Niciodată n-au fost probleme de calitate, ci doar de respectarea termenelor", a spus Mircea Moloţ. El a mai spus că nu ar fi intervenit pentru Robert Venter, susţinând însă că cei de la Hidroconstrucţia i-au cerut acordul de a lucra cu Olivent.

„M-au sunat şi le-am spus că nu am nimic împotrivă. Ce sens ar avea să mă ascund şi să spun că nu îl cunosc pe Robert, când, ce să mai!, este viitorul meu ginere. Dar, asta nu înseamnă că îl favorizez „, susţine Moloţ. De ce era nevoie de permisiunea preşedintelui CJ Hunedoara în derularea unui contract? Explică tot Mircea Moloţ: „Sunt cineva în judeţul ăsta, am în spate 70.000 de voturi şi era normal să mă întrebe".

Firme clientelare

Nu doar Olivent Invest a primit o bucată din „tortul" ISPA. Aqua Engineering a trebuit să subcontracteze o parte dintre lucrări firmei ICSH SA Hunedoara. Directorul general al firmei, Victor Leu, fratele cunoscutului sportiv, este consilier judeţean, adică beneficiar al proiectului prin firma Apa Prod.

Turcii de la Sistem Yapi Insaat s-au adaptat şi ei „sistemului românesc" şi au subcontractat firmei Eco Invest Deva lucrări în valoare de 1,2 milioane de euro. Pentru că Sistem Yapi Insaat a intrat în insolvenţă, beneficiarul proiectului ISPA, Apa Prod SA, ar putea plăti direct subcontractorii, fără ca banii să mai treacă prin conturile turcilor. În această situaţie, de câştigat vor avea firmele clientelare.

Tot de la turci a primit de lucru o altă firmă clientelară. Tropicana Com Serv Deva este patronată de Călin Laza, un apropiat al preşedintelui CJ Hunedoara. De altfel, Mircea Moloţ nu a negat relaţia cu Laza. „Se află în cercul meu de apropiaţi", a declarat Moloţ.

„ Ce sens ar avea să mă ascund şi să spun că nu îl cunosc pe Robert, când, ce să mai, este viitorul meu ginere. Dar, asta nu înseamnă că îl favorizez. „
Mircea Moloţ
preşedintele CJ Hunedoara

În numele socrului

În timp ce viitorul său socru este „cineva în Hunedoara", Robert Venter a obţinut, prin firma Olivent Invest, numeroase contracte din bani publici. Cele mai importante sunt chiar cele de la Consiliul Judeţean Hunedoara. Ultimul contract a adus în conturile Olivent Invest peste un milion de euro. Din aceşti bani firma lui Robert Venter a reparat faţada sediului CJ Hunedoara.

Mircea Moloţ a declarat că nu a intervenit în favoarea ginerelui şi că firma acestuia este recomandată de „calitate şi experienţă". Din portofoliul Olivent Invest, cu sprijinul nemijlocit al CJ Hunedoara, mai fac parte contracte „grele", cum ar fi reabilitarea clădirii Centrului Militar Hunedoara sau construirea a şapte refugii Salvamont în Parcul Naţional Retezat. Pentru acest ultim proiect, Olivent Invest a încasat aproximativ 3 milioane de lei (750.000 de euro).

Un director de agenţie ia fonduri sub altă pălărie

image
image

Mihai Vădan este consilier jude­ţean PDL şi director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pes­cuit Dâmboviţa



În judeţul Dâmboviţa, milioane de euro din fonduri europene au ajuns în conturile unor firme aparţinând politicienilor locali, familiilor sau apropiaţilor acestora. Mihai Vădan, consilier jude­ţean în Dâmboviţa din partea PDL şi director la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pes­cuit (APDRP), a obţinut cu firma sa de consultanţă, Mob Vad SRL, contracte pe bandă rulantă.

În momentul în care a fost numit la APDPR, în februarie 2009, pentru că prea bătea la ochi, Vădan a renunţat la firmă. Nu a vândut-o prea departe, ci a dat-o unei apropiate, Florina Matei. Aceasta face parte din Consiliul de Admi­nistraţie al Companiei Naţionale de Apă Târgovişte, dar este şi admi­nis­trator al firmei Vadan SRL, aparţinând familiei consilierului judeţean.

„Nu e niciun conflict de interese, am înstrăinat firma acum un an şi jumătate. Credeţi că aş fi înstrăinat firma cuiva necunoscut? Este vorba de cineva care ştie despre ce e vorba. Oricum nu mă mai interesează, pentru că am vândut-o", a declarat Mihai Vădan. Legat de suspiciunile că tranzacţia ar fi fost fictivă, directorul APDPR a fost extrem de tranşant: „Şi eu am suspiciuni despre unii şi alţii că mamele lor sunt curve. Aveţi ceva împotrivă?", a fost replica fără replică a lui Vădan.

Contracte pe bandă rulantă

Mob Vad SRL a continuat să obţină proiecte de consultanţă de la primăriile dâmboviţene, care doreau să acceseze fonduri europene din cadrul Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR). Cele mai consistente contracte le-a obţinut de la primăriile comunelor Bărbuleţu, Răscăieţi, Vârfuri, Brăneşti, Vişineşti şi Dărmăneşti. Suma totală obţinută de Mob Vad SRL din aceste contracte se ridică la peste 900.000 de lei, adică aproximativ 220.000 de euro.

Eficienţă maximă, după cum spune şeful APDPR, care a ţinut şi o scurtă lecţie de economie. „O firmă deşteaptă are puţini salariaţi şi totul externalizat. Oamenii deştepţi care fac economie ştiu că salariaţii mulţi înseamnă faliment. Sunt unii care sunt deştepţi, nu consacraţi la modul şmecheresc, ci la modul la care au citit, au învăţat carte", a declarat Mihai Vădan.

În slujba ţării

Vădan a negat categoric că ar fi intervenit pentru firma Mob Vad, subliniindu-şi în acelaşi timp meritele în calitate de director al APDPR. „Contractele sunt publice, unde să intervin eu? În calitatea mea de director general al APDPR am atât de multă treabă că nu-mi văd capul şi mă ocup să atrag fonduri europene pentru România. De când m-am dus eu director la APDRP, am adus contracte de trei miliarde de euro", ai spus Mihai Vădan. ; Sorin Ghica

„Credeţi că aş fi dat firma cuiva necu­noscut? Este vorba de cineva care ştie despre ce e vorba."
Mihai Vădan
consilier jude­ţean Dâmboviţa

La ţara săracă nici banii nu trag

image

Remarcabil: comuna Ciugud din judeţul Alba deţine a reuşit să obţină finanţări din fonduri eruopene de şapte milioane de euro, adică 2.600 de euro pe cap de locuitor  Foto: Adevărul

Legile proaste, birocraţia, jocurile de interese sau pur şi simplu incompetenţa au văduvit o ţară întreagă de banii cuveniţi de la Uniunea Europeană.

BRĂILA: Bătaie ca la nebuni pe 30 de milioane de euro

image

Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională „Sud- Est", Luminiţa Mihailov, spune că una dintre problemele cu care s-a confruntat în aprobarea şi finanţarea proiectelor este incoerenţa legislativă a achiziţiilor publice.

„Am avut întârzieri din cauza contestaţiilor, dar şi pentru că au fost reluate unele proceduri", a precizat Luminiţa Mihailov. Unul dintre proiectele cu mari probleme este cel de modernizare a unui bulevard din Brăila.

Contractul este semnat de un an, iulie 2009, dar lucrările nu au început nici acum din cauza contestaţiilor. Practic, toţi cei opt participanţi la licitaţie au contestat procedura şi caietul de sarcini. Miza acestei afaceri este de 30 de milioane de euro, din care profitul executantului este de 3 milioane de euro.

VRANCEA: 23 de comune n-au cerut niciun ban

În administraţiile locale, unii edilii nu au aplicat niciodată pentru obţinerea de fonduri. În judeţul Vrancea, 23 de comune din 72 nu au accesat niciodată fonduri europene. În comuna Vrîncioaia, primarul a depus mai multe proiecte pentru a accesa fonduri europene, dar niciodată nu a îndeplinit criteriile. Edilul recunoaşte că a cheltuit o mulţime de bani pe studii de fezabilitate.

„Dosarele sunt stufoase, iar criteriile în funcţie de care trimite ministerul dosarul mai departe sunt uneori imposibil de îndeplinit. Am cheltuit 117.000 de lei cu studiile de fezabilitate din bugetul local şi nu au fost aprobate. Eu nu mai recuperez banii ăştia", ne-a spus Ionică Danţiş, primarul din Vrîncioaia.

GALAŢI: Bătaie de joc, finanţare returnată

Oficialii SAPARD, veniţi să inspecteze modul cum s-a realizat un drum finanţat din fonduri europene în comuna Suceveni, au constatat că lucrarea este făcută de mântuială, motiv pentru care au solicitat returnarea finanţării de 3,5 milioane de lei noi sau refacerea lucrării.

Scandalul s-a petrecut la începutul anului 2009, iar după circa cinci luni de negocieri s-a ajuns la o soluţie de compromis: firma executantă (CASICO SRL) a cârpit drumul pe banii ei, iar comisia de recepţie a închis, în cele din urmă ochii. Primarul Neculai Hanţă s-a declarat însă nemulţumit de soluţie.

BUZĂU: Consultanţi incompetenţi

Doar o primărie buzoiană, din 46 câte au trimis cereri de finanţare, va primi fonduri, pentru că primarii celorlalte nu au scris corect cererile. După evaluare, doar proiectul primăriei Cătina a fost ales pentru finanţare, celelalte 45 neîntrunind punctajul minim. Frustrarea cea mai mare domneşte în Primăria Calvini, localitate vecină cu Cătina.

„Investeşti în proiecte şi când să le termini îţi zic acolo ori că nu mai sunt bani, ori că nu este eligibil", spune Valeriu Bâtu, primarul din Calvini.

Eşecul celor 45 de primari a adus nemulţumirea prefectului, care, pentru a-i ajuta pe edili să acceseze cu succes fonduri europene, a înfiinţat un ghişeu unic de consiliere. „Nu au identificat oportunităţi ori nu au fost bine coordonaţi de firmele de consiliere", a explicat prefectul de Buzău, Paul Beganu, insuccesul primarilor buzoieni.

TIMIŞ: Contestatorii de profesie

Preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, spune că cea mai gravă situaţie este cea provocată de firmele care contestă licitaţiile. „Există contestatori de profesie. Cel mai grav este că aceşti contestatori nu păţesc nimic", a spus Ostaficiuc.

O altă cauză care a influenţat gradul de absorbţie a fondurilor UE a fost modificarea permanentă a ghidului solicitantului. „Acum s-au mai reglat, dar au fost mari probleme, pentru că dosarele se tot refăceau şi se tot schimbau".

Lipsa banilor pentru acoperirea cofinanţării a determinat multe administraţii să renunţe la banii europeni. „Birocraţia UE şi cea a României este foarte stufoasă. Dar sunt situaţii în care cele două se suprapun şi atunci se observă că cea românească e chiar mai severă şi decât cea europeană", a mai spus Ostaficiuc.

Directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Vest, Sorin Maxim, spune şi el că principalele probleme care au diminuat absorbţia fondurilor europene sunt centralizarea, birocraţia excesivă şi faptul că structurile care gestionează proiectele sunt subdimensionate.

„Nu e normal ca eu, la nivel de direcţie regională, să fac tot ce se poate ca în cinci zile să predau o documentaţie care apoi stă luni în şir în birourile din ministere", a spus Sorin Maxim. ; Dora Sider, Dana Lepădat, Iulian Bunilă, Nicoleta Tudor

De ce pierdem banii Europei

Delăsarea, birocraţia, nepotismul, incompetenţa, procedurile confuze, corupţia, firmele-fantomă şi relaţiile clientelare ţin departe de România banii Uniunii Europene

Rubrica „Dosar" din această săptămână analizează motivele pentru care România ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene.

Avertismentele sunt tot mai dese. Comisia Europeană a criticat România, în raportul pe Justiţie, că autorităţile nu sancţionează aproape niciun caz de conflict de interese la  licitaţii privind achiziţiile publice în proiectele europene.

La rândul lor, reprezentanţii FMI au apreciat că randamentul de absorbţie al Bucureştiului „arată foarte rău", deşi banii europeni ar putea fi o soluţie la prăbuşirea încasărilor bugetare. Iar mediul economic privat nu se sfieşte să catalogheze situaţia drept o „ruşine dramatică".

Experţii şi funcţionarii solicitaţi de „Adevărul" au identificat o serie întreagă de cauze care au condus la această situaţie. Birocraţia este una dintre cele mai grave, pentru că la procedurile şi-aşa stufoase ale Bruxellesului s-a adăugat o birocraţie românească încă şi mai agresivă, deşi deseori inutilă.

O altă cauză este „virusarea" oricărei iniţiative prin intermediul clientelei politice. Solicitanţii de fonduri sunt „îndrumaţi" către firmele de consultanţă agreate de puterea politică de la nivel local, însă incompetenţa acestora face ca numeroase proiecte să fie respinse şi finanţările să fie pierdute.

Pe un alt palier - cel central - am identificat o altă problemă: lipsa de predictibilitate şi de claritate a procedurilor. În cele câteva luni în care se derulează implementarea unui proiect regulile jocului de pot modifica de mai multe ori, astfel încât procedura trebuie reluată de la început.

Nu de puţine ori, chiar cei mai interesaţi să acceseze fonduri - cum ar fi autorităţile publice, primari şi şefi de Consilii Judeţene - refuză să o facă. Şi asta pentru că cheltuirea banilor este mult mai atent supravegheată, fapt care îngreunează, dacă nu cumva anulează posibilităţile de plată a comisioanelor confidenţiale.

În fine, lipsa cofinanţării - cotele de fonduri pe care le alocă solicitanţii şi Guvernul - reprezintă o altă cauză a eşecului, deşi procentele cu care au de contribuit au tot fost micşorate în ultimii ani.

Lipitori peste tot

Nici proiectele aprobate nu au garanţia că vor fi duse până la capăt. Acestea sunt stoarse de resurse, prin subcontractare, de către firmele clientelei politice. Incapacitatea acestora duce la întârzieri, care atrag anularea finanţării şi returnarea banilor alocaţi.

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite