Cât de greu intră reforma în spitale

Rubrica „Dosar” din această săptămână  analizează efectele pe care le produce programul de desfiinţare a unor spitale ineficiente şi piedicile care se ridică în implementarea acestuia. Orgoliile şi ambiţiile locale par a fi până acum principalele obstacole în calea programului de transformare a unor spitale mici în secţii exterioare ale unor unităţi mai mari.

Citiţi şi: Decizie: Cinci spitale, desfiinţate fără ştirea managerilor

Capitala va rămâne fără şase spitale, trei vor fi reorganizate iar alte trei vor fi desfiinţate

Ministerul Sănătăţii a demarat un ambiţios program de reducere a costurilor din sistemul sanitar, iar unul dintre cele mai dificile obiective este desfiinţarea unor spitale mici şi ineficiente şi anexarea lor ca secţii exterioare ale unor spitale mai mari.

Zece asemenea unităţi spitaliceşti au fost deja desfiinţate, iar pentru alte 11 hotărârile de guvern sunt încă în dezbatere publică. „Adevărul" a examinat „la firul ierbii" cum este întâmpinată această măsură de către personalul medical şi ce efecte va avea asupra bolnavilor. În ceea ce-i priveşte pe bolnavi, schimbările sunt insesizabile. Nu se desfiinţează paturi, iar clădirile vor fi operaţionale în continuare. Măsura loveşte însă la nivel administrativ. Spitale care aveau un deficit cronic de medici, asistente şi infirmiere vor rămâne fără garnitura completă de conducere: manager şi directori medicali, administrativ şi economic.

Multor dintre foştii manageri nici nu li se pot asigura posturi similare, întrucât fie nu au pregătire medicală, fie au o altă pregătire faţă de specificul spitalelor pe care le-au condus până acum. Cei care rămân astfel fără posturi se pregătesc deja să conteste în instanţă hotărârile de guvern de desfiinţare a unităţilor pe care le-au condus până acum.

Suport neașteptat

În această atmosferă ostilă, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, primeşte un ajutor de unde se aştepta mai puţin. Daniela Bartoş, fost ministru PSD al Sănătăţii, spune că ideea de comasare a spitalelor este una bună şi e menită de a reduce semnificativ costurile administrative. Sprijinul celei care a fost ministru între 2001 şi 2005 are o explicaţie: Daniela Bartoş însăşi a încercat acelaşi lucru, însă a avut de înfruntat o ripostă mult mai vehementă din partea autorităţilor locale.

Cât de greu intră reforma în spitale

Localnicii ţin la orgoliul de a avea spitalul lor, chiar dacă acesta arată ca acum două secole

Măsură Desfiinţarea spitalelor a început de două luni, însă principalul obstacol este orgoliul local. Argumentul principal al Ministerului Sănătăţii - o asistenţă medicală mai eficientă - se loveşte de justificări ale personalului medical de genul „suntem unici în ţară".

Până acum, Guvernul a aprobat desfiinţarea a zece spitale şi transformarea lor în secţii exterioare sau în centre ale altor instituţii sanitare mai importante. Cele mai multe sunt în Dâmboviţa (cinci), câte două în Bihor şi în Bucureşti şi unul în Argeş.

Alte 11 sunt în fază de proiect. Motivul principal al acestei măsuri invocat de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a fost cel al eficientizării. Aceasta s-ar face prin eliminarea unor cheltuieli cu salariile şefilor, unificarea laboratoarelor şi folosirea aparaturii şi a spaţiilor în comun, uşurarea drumului către informatizare şi economii la banii daţi pe acreditarea instituţiilor.

Dezmăţul funcţiilor

Ministrul Cseke a spus că până acum a fost „un fel de dezmăţ, aveam spitale cu un manager şi cu nouă-zece posturi de directori". Cât priveşte actul medical, ministrul Sănătăţii a anunţat că spitalul care nu are continuitate în asigurarea asistenţei sanitare, „adică cel în care cetăţeanul se duce la cinci-şase după-amiaza şi nu mai găseşte niciun medic, un astfel de spital nu poate fi numit spital, ci cămin de bătrâni, ambulatoriu sau secţie exterioară a altuia".

Alt motiv a fost cel al clasificării spitalelor în cinci categorii, de la cel mai jos, cu nivel de competenţă limitat, până la cel foarte înalt. Pentru încadrarea în fiecare categorie, spitalele trebuie să îndeplinească anumite criterii: număr de paturi, dotări, personal suficient, populaţie deservită.

„Pe noi nu ne-au anunţat"

Primele efecte concrete ale desfiinţării sunt eliminarea unor funcţii de şefi şi economia care se va face din salariile acestora. Este vorba de func­­­­­ţiile de manager al instituţiei şi cele de director medical, financiar, administrativ, de resurse umane şi eventual şi contabilul spitalului. Cu toate că Ministerul Sănătăţii a precizat, în fiecare hotărâre de guvern, că întreg personalul medical va fi preluat de spitalele-mamă, iar cel TESA va fi redistribuit la alte instituţii sanitare, angajaţii au protestat în câteva locuri.

Pe lângă argumentul „pe noi nu ne-a anunţat nimeni", cel mai des motiv invocat ţine mai mult de orgoliul local. În viziunea salariaţilor şi a şefilor lor, spitalul unde lucrează este unic în ţară, în Europa sau în lume prin ceva anume: ori este „unitatea de elită a psihiatriei româneşti", cum spun cei de la Gura Ocniţei, din judeţul Dâmboviţa despre instituţia lor, ori tratamentul balnear de la Mangalia este singurul de acest gen din Europa. Şi într-un caz, şi în celălalt, ministerul nu a înlăturat acel serviciu medical, ci „a atentat" eventual la numărul de paturi. Deocamdată, pacienţii acestor instituţii nu vor fi mutaţi în alte părţi. 

Promisiunea a fost făcută şi FMI

Ca măsură de eficientizare a sectorului sanitar, Guvernul s-a angajat anul trecut în relaţia cu FMI să elimine 150 de spitale, dintre cele mai ineficiente, anunţ făcut într-una dintre scrisorile de intenţie către Fond. Metoda folosită era cea de a nu mai reînnoi autorizaţiile de funcţionare ale celor mai slabe 150 de instituţii până la finele anului 2010.

Ulterior, Executivul a renunţat la ea şi a menţinut doar promisiunea de a reduce numărul de paturi la nivel naţional cu 9.200, ceea ce a şi făcut. Şi preşedintele Traian Băsescu a anunţat la finele anului trecut că în jur de 200 de spitale mici urmează să fie transformate în azile şi creşe.

Cinci spitale dintr-o lovitură

Adriana Răceanu

Ion Obăgilă

De departe cea mai severă restructurare a spitalelor s-a produs până acum în judeţul Dâmboviţa. De la 1 februarie, cinci spitale sunt transformate în secţii ale Spitalului Judeţean: Spitalul Municipal Târgovişte, Sanatoriul TBC Moroeni, Centrul de Sănătate Voineşti, Spitalul de Psihiatrie Cronici Gura Ocniţei şi Centrul de Recuperare Neuromotorie Copii Gura Ocniţei.

„Toate spitalele vor rămâne cu acelaşi obiect de activitate. Nu se pune problema reducerii de paturi, cel puţin în prima fază, până vom vedea eficienţa acestora. Nu vor mai fi atâtea Comitete Directoare, iar achiziţiile se vor face centralizat. Evident, o parte din personalul TESA se va reduce, pentru că nu-şi mai găseşte locul", spune dr. Carmen Marcu, manager interimar al Spitalului Judeţean din Târgovişte.

Directoarea refuză viitorul post

Dr. Mariana Săvulescu, directorul Spitalului Gura Ocniţei 

Cea mai vocală împotriva acestei decizii este directoarea ospiciului de la Gura Ocniţei, dr. Mariana Săvulescu. Aceasta invocă cei 25 de ani pe care i-a petrecut acolo, terapia prin teatru pe care o aplică bolnavilor, despre care spune că e un experiment unic în Europa, şi medalia pe care i-a acordat-o acum un an preşedintele Băsescu, Ordinul „Meritul Sanitar în Grad de Cavaler".

Problema dr. Săvulescu este că nu poate conduce în continuare secţia de psihiatrie de la Gura Ocniţei, întrucât specializarea sa, medic de familie şi nu medic psihiatru, îi permitea să fie manager de spital, dar nu şi şef de secţie. Oferta autorităţilor pentru ea este fie un post la cabinetul de planificare familială de la Spitalul judeţean, fie unul în echipa de audit.

„Mi se oferă nişte posturi pentru care nu sunt pregătită", spune dr. Mariana Săvulescu, hotărâtă să apeleze la instanţa de judecată imediat ce va intra în posesia deciziilor scrise. În situaţii similare sunt şi actualii manageri ai celorlalte patru spitale devenite secţii.

O ripostă juridică a dat şi primarul din Voineşti, Gabriel Sandu, care a atacat în instanţă hotărârea de guvern prin care Centrul de Sănătate a fost transferat în administrarea Consiliului Judeţean. Procesul începe pe 4 martie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

"Spitalul nostru este unic în Europa datorită experimentului «terapie prin teatru»."
Mariana Săvulescu
director spital

Institutul de Transplant din Târgu-Mureş rămâne fără şefi

Claudia Sas
Codruţa Pop

Potrivit conducerii Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş (IBCvT ), instituţia nu va fi afectată în urma pierderii personalităţii sale juridice şi a comasării cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. De asemenea, nu vor exista nici reduceri de personal medical şi sanitar auxialiar. Sigurii care îşi vor pierde funcţiile vor fi directorii.

IBCTv functioneaza in momentul de fata in cadrul Spitalului Judetean de urgente Mures

"Pe viitor nu va mai exista postul de manager, director medical şi director financiar-contabil ci un siungur post de coordonator medical al Institutului. În ceea ce priveşte numărul de paturi, acesta va rămâne la fel, iar bolnavii vor putea fi trataţi la standardele de până acum. Sper ca această unificare să fie un pas înainte.", a precizat dr. Radu Crişan, manager IBCvT.

Medicii Institutului nu sunt la fel de optimişti. "Nu ne bucură această fractură în evoluţia noastră. Nu putem face abstracţie de partea administrativă. Suntem foarte preocupaţi de ceea ce ne rezervă viitorul în acest sens", a spus dr. Sorin Paşcanu, medic anestezist la IBCvT. În perioada în care proiectul de Hotărâre de Guvern a fost în dezbatere publică, medicii mureşeni şi-au prezentat propunerile şi au cerut ajutor autorităţilor.

Lipsă de personal

Medicii IBCvT in operatie

În momentul de faţă IBCvT nu duce lipsă de dotări, dar se confruntă cu probleme în ceea ce priveşe lipsa personalului medical şi sanitar. Doar în primele două săptămâni ale acestui an patru asistente medicale au părăsit IBCvT din cauza reducerilor salariale.

"Avem reale dificultăţi de a asigura turele în Terapie Intensivă cu asistentele medicale care din păcate ne lipsesc din ce în ce mai mult. Rata donării creşte, dar acum ne punem problema dacă putem să continuam în ritmul acesta" , a precizat dr. Horaţiu Suciu.

Potrivit medicilor IBCvT, asistentele medicale au un volum foarte mare de muncă, iar orele suplimentare nu le sunt plătite. De aceea multe aleg să plece în străinătate sau în sistemul sanitar privat, unde salariile sunt mai mari.

Trei zile de revoltă la Pitești

Raluca Nicula

Autorităţile locale din Argeş au luat-o înaintea Guvernului în restructurarea spitalelor. Pe 26 iulie 2010, Consiliului Judeţean a aprobat desfiinţarea Spitalului TBC „Sfântul Ilie" din Piteşti şi transformarea sa în secţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă. Motivul a fost acela că vechea clădire era un adevărat pericol pentru pacienţi, din cauză că de ani buni nu se mai investise în renovarea sa, iar construcţia se degrada de la o zi la alta.

Salariaţii s‑au revoltat trei zile, în octombrie, pentru că transformarea spitalului în secţie a fost însoţită şi de reducerea numărului de paturi, fapt care a atras mai puţini bani de la Casa de Asigurări. Au obţinut doar demisia directorului Răzvan Marmandiu, care a acceptat reducerea numărului de paturi, dar nu şi banii pierduţi.

În noiembrie 2010, guvernul a oficializat ceea ce se decisese deja la nivel judeţean: a aprobat desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie „Sfântul Ilie" din Piteşti, printr-o hotărâre emisă la 17 noiembrie. În acest act se specifică faptul că Spitalul TBC se desfiinţează ca unitate cu personalitate juridică şi va intra în subordinea Spitalului Judeţean de Urgenţă, coordonat de Consiliul Judeţean Argeş, ca secţie a acestuia.

Sindicatele n-au mai protestat, mulţumite fiind că nimeni nu şi-a pierdut locul de muncă. „Din cei 50 de angajaţi, 38 au rămas să lucreze în cadrul secţiei TBC, restul au fost transferaţi la Pediatrie, Neurologie şi la unitatea TBC din Leordeni", susţine Violeta Zaharescu, şefa noii secţii TBC din Spitalul Judeţean Argeş, confirmată de liderul Sanitas, Doina Fănică. 

„Producţia" scăzută închide maternitatea din Tăşnad

Directorul medical Anton Ghitiu spune ca zona are nevoie de maternitate

Din cauza numărului redus de naşteri, a lipsei unui medic anestezist şi a unei săli de operaţii, viitoarele mame din zona localităţii Tăşnad vor naşte la Carei, începând cu data de 1 martie

Lucian Laszlo

În urma unei decizii a Ministerului Sănătăţii, Spitalul Orăşenesc Tăşnad din judeţul Satu Mare va fi desfiinţat. Autorităţile judeţene au decis însă salvarea a două din cele trei secţii ale spitalului, Internele cu 30 de paturi şi Pediatria cu 25 de paturi, urmând să funcţioneze ca secţii exterioare ale Spitalului Judeţean Satu Mare.  

Din cauza numărului redus de naşteri, dar mai ales al lipsei unui medic anestezist şi a unei săli de operaţii, Maternitatea din Tăşnad, care în prezent funcţionează cu 15 paturi, dintre care doar 5 locuri la Neonatologie, va fi desfiinţată, cazurile urmând să fie preluate de Spitalul  Municipal Carei, aflat la circa 30 de kilometri distanţă. 

„Maternitatea se va desfiinţa de la data de 1 martie, iar cazurile vor fi redirecţionate la Carei. Nu sunt condiţii pentru a menţine această secţie, pentru că în cazul unei naşteri cu complicaţii, nu se pot efectua operaţii pentru că nu există anestezist şi sală de operaţii", spune Csehi Arpard, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

Şeful Maternităţii din Tăşnad consideră inoportună desfiinţarea secţiei. „ Avem 15 angajaţi, noi deserveam o populaţie de peste 35.000 de locuitori, oraşul cu circa 9.700 de locuitori şi circa 30 de sate. Nu este vorba doar de naşteri, vorbim de hemoragii sau alte urgenţe specifice, iar distanţa până la cel mai apropiat spital este de aproape 30 de kilometri, însă nici la Carei nu este personal suficient, iar în Tăşnad sunt doar două ambulanţe asistate, fără medici însă", spune Anton Ghiţiu, directorul medical al spitalului, specialist obstetrică ginecologie.  

Prea puţine naşteri

Salon mame spital Tasnad Satu-Mare

Cu o doar o naştere la trei zile, Maternitatea din Tăşnad, nu corespunde normelor. „Şi numărul de naşteri este un indicator care s-a luat în calcul la această decizie, vorbim de circa 130 de naşteri pe an. Este o realitate dură, însă vom compensa distanţa printr-o intervenţie mai rapidă. Voi solicita suplimentarea numărului de ambulanţe, dar şi a anesteziştilor de la Carei", spune preşedintele Csehi Arpad.  În privinţa personalului medical, autorităţile spun că nu vor avea loc disponibilizări.

„Nu vor fi disponibilizări în ceea ce priveşte personalul medical, acesta va fi relocat în celelate secţii. Vor fi desfiinţate însă anumite posturi, circa 10, ne referim la funcţii ca cele de director economic, manager, director medical, şef achiziţi şi altele", mai spune Csehi Arpad.

Mamele spun că nu ar avea vrea să nască la spitalul din Carei sau  Satu Mare. „Eu sunt din satul Lelei, este la 20 de kilometric distanţă de Tăşnad. Am născut aici şi a fost bine, nu aş fi vrut să nasc la Carei sau Satu Mare, nu îmi permit cheltuilelile de acolo", spune Melinda Stoica (20 de ani).

Spitale multe, medici puţini

Ştefan Borcea

Spitalul de Psihiatrie Dumbrăveni şi Spitalul Comunal Vidra vor fi transformate în secţii ale Spitalului Judeţean Vrancea, potrivit unui proiect aflat încă în dezbatere pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Decizia ministerului a survenit după ce Consiliul Judeţean Vrancea a refuzat să preia spitalele în administrare din cauza datoriilor istorice. Oficialii Ministerului Sănătăţii spun că spitalele nu vor dispărea, ci îşi vor continua activitatea.

Bolnavii din Dumbrăveni nu resimt efectele reformei

„Cele două spitale din Vrancea vor fi desfiinţate doar juridic şi vor funcţiona cu acelaşi personal şi cu acelaşi număr de paturi. Vor fi desfiinţate funcţiile de conducere", ne-a declarat Gabriela Barbu, ofiţer de presă la Ministerul Sănătăţii. Cele două unităţi spitaliceşti, manageriate până acum fără datorii, vor fi conduse de directorul care de ani buni a înglodat în datorii Spitalul Judeţean, cu 7,3 milioane de lei restanţe către furnizorii de medicamente şi fără medicamente în spital. Directorul, dr. Nicolae Moise, a refuzat să facă vreun comentariu vizavi de ce îi pregătesc superiorii din minister câtă vreme proiectul este încă în dezbatere.

Supăraţi pe posibila lor demitere, actualii directori de la Dumbrăveni şi Vidra sunt de părere că proiectul ministerului le va îngloda unităţile în datorii sau chiar va duce la desfiinţarea acestora, aşa cum s-a întâmplat anterior cu spitalul comunal din Năruja. Ba chiar primarul din Vidra şi omologii săi din 13 comune apropiate au depus un memoriu la minister prin care cer să preia ei spitalul.

Navetiști la Vidra

Ospiciul din Dumbrăveni are doar doi medici, care lucrează prin rotaţie atât în spitalul din comună, cât şi la o secţie pentru copii, din satul Dumitreşti. Există de asemenea o singură asistentă, din patru, câte ar trebui, şi o singură infirmieră din trei. La Vidra, lipsesc 6 asistenţi dintr-un necesar de 38 şi şi şase medici din 11. Din cei cinci care lucrează acolo, doi (ginecologul şi anestezistul) fac naveta de la Brăila, respectiv Focşani, şi vin doar prin programare.

Cardiologia de la Craiova aduce obiceiuri bune

Gabriela Popescu

Centrul de Cardiologie din Craiova va fi comasat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Dolj, iar cele trei posturi de manager, director medical şi financiar-contabil vor fi desfiinţate.

Doctorii spun ca aici nu lispeste niciun medicament

Veniturile lunare ale Centrului depăşesc 600.000 de lei, bani care vin de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi din studii clinice. Medicii spun că nu s-a întâmplat până acum să trimită pacienţii să-şi cumpere tratamentul.

„Avem medicamente. Multe dintre acestea, cum ar fi heparina, sunt extraordinar de scumpe, foarte puţini pacienţi şi-ar permite să le achiziţioneze. Nu ne putem desfăşura activitatea dacă nu le avem la îndemână tot timpul, pentru că sunt folosite în cazuri de urgenţă, iar amânarea unor tratamente ar fi fatale pacienţilor. Spre exemplu, în cazul infarctului miocardic, se administrează medicamente care topesc cheagul de sânge ce astupă arterele. O doză costă aproximativ 1.000 de euro, iar administrarea este esenţială pentru salvarea vieţii pacientului", a declarat dr. Constantin Militaru, medic specialist în cardiologie.

„Noi primim aici toate medicamentele"

Nicolae Schinteie (71 de ani), pacient la Centrul de Cardiologie din Craiova, spune că, de când este internat, nu a scos niciun leu din buzunar ca să cumpere vreo pastilă. „Am primit de la farmacie tot ce-mi trebuie. Tocmai mi s-au făcut investigaţiile şi urmează să mi se pună implant stimulator", ne-a spus bolnavul.

Centrul de Cardiologie din Craiova deţine aparatură performantă, cum ar fi ecografe de ultimă generaţie, electrocardiografe, angiograf, laborator de analiaze medicale, aparate de test prin care medicul poate afla dacă inima pacientului rezistă sau nu la efort, şi Unitate de Terapie Intensivă. „Avem tot ce ne trebuie. Aparatura trebuie să fie întreţinută: dacă se defectează un cablu, se termină  hârtia electrocardiografică sau consumabilele, trebuie înlocuite în regim de urgenţă", a adăugat dr. Militaru.

Listă de necesar înainte de operaţie

Asistent sef Carmen Popescu la angiograf

La Spitalul Judeţean de Urgenţă, pacienţii sunt nevoiţi să cumpere medicamente şi chiar calmante. Chirurgii spun că, înainte de a băga un pacient în sala de operaţie, fac o listă cu cele necesare intervenţiei şi o dau bolnavului, pentru ca acesta să-şi asigure lama de bisturiu, perfuzii şi seringi. Nici la Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă lucrurile nu stau mai bine. Medicii procedează la fel ca în celelalte secţii: pun însoţitorii să cumpere tratamentul folosit pentru bolnavi. Multe dintre aparate sunt vechi de când a fost înfiinţat spitalul, Computerul Tomograf nu funcţionează de aproape şapte luni, iar pacienţii sunt trimişi să-şi facă aceste investigaţii în regim privat. Conducerea spitalului spune că nu are fonduri să înlocuiască aparatura.

În ceea ce priveşte comasarea celor două unităţi, „noi suntem de acord cu această variantă, pentru că oricum nu aveam o secţie de cardiologie şi astfel s-ar eficientiza activitatea instituţiei", a declarat conf.dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului de Urgenţă Craiova.
Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova spune că nu ştie încă efectele pe care le va avea comasarea celor două unităţi. "Momentan, Ministerul Sănătăţii nu ne-a comunicat nimic concret. Singurul lucru bun ar fi că spitalul va avea şi centru de cardiologie", a declarat conf. dr. Florin Petrescu, managerul de la SJU.

Nici conducerea Centrului de Cardiologie, nici cea a Spitalului, nu ştiu dacă farmaciile celor două unităţi vor fi unite, astfel încât de medicamentele Centrului să beneficieze pacienţii din tot spitalul. Şi în ce priveşte aparatura, reprezentanţii Centrului de Cardiologie pot face, deocamdată, doar supoziţii: "Bănuim că la această aparatură vor fi investigaţi toţi pacienţii care ajung la spital şi care vor necesita investigaţii cardiologice. Dar nu ştim dacă, în momentul în care un aparat se va defecta, vor mai fi bani pentru repararea acestuia sau pentru înlocuirea unor piese", a declarat dr. Constantin Militaru de la Centrul de Cardiologie.


Reformă lină în judeţul ministrului

Managerul Gavrilă Grebenișan (stânga), gazdă pentru Attila Cseke

Reforma spitalelor nu putea să lipsească tocmai din judeţul din care provine ministrul Attila Cseke: Bihor. Spitalul TBC şi cel de Psihiatrie din Oradea au fost desfiinţate şi acum sunt secţii ale Spitalului Clinic Municipal. Potrivit directorului de la Municipal, Ritli Ladislau, cele două spitale vor funcţiona în continuare, însă fără personalitate juridică. „Posturile de directori au fost defiinţate, astfel că există o singură conducere, cea de la Spitalul Municipal", a explicat acesta. Potrivit reprezentanţilor autorităţilor locale, măsura a fost luată pentru eficientizarea cheltuielilor legate de personal.

Ritli Ladislau spune că bolnavii nu sunt şi nici nu vor fi afectaţi de această modificare. „Numărul de paturi nu a fost redus, existând posibilitatea unei reorganizări în ultima parte a anului", a asigurat managerul spitalului. Gheorghe Oros, fostul director al Spitalul de Psihiatrie Oradea, nu pare deranjat de situaţie: „Nu mai sunt director, acum sunt şef de secţie. Este o adevărată revoluţie în spital care va dura până la reorganizarea totală", a explicat Oros.

Urmează Maternitatea

Nici Spitalul de Obstetrică-Ginecologie nu a scăpat de desfiinţare. Consilierii locali au votat joi, 27 ianuarie, transformarea acestuia în secţie a Spitalului Clinic Judeţean. Managerul Gavrilă Grebenişan spune că deocamdată nu ştie ce schimbări va aduce decizia municipalităţii. Şi această comasare se datorează faptului că Ministerul Sănătăţii urmează să clasifice pe categorii spitalele din toată ţara, iar Spitalului Judeţean îi lipseau anumite specialităţi, cum ar fi obstetrica şi ginecologia.   Florina Sandor

Schisma de la Institutul Fundeni a fost anulată

Hotărâre Două dintre spitalele care vor fi „desfiinţate" în Capitală revin în matca lor de acum câţiva ani, după un experiment nereușit. Alte trei instituţii sanitare din Bucureşti dispar pentru că sediile lor au fost retrocedate foştilor proprietari.

Elena Irimia

În decembrie 2010, a fost aprobată o hotărâre de guvern prin care Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni şi Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni s-au desfiinţat şi au fost preluate de către Institutul Clinic Fundeni. S-a reparat astfel situaţia disperată în care se aflau atât cadrele medicale cât şi pacienţii de la Fundeni, care trebuiau să treacă prin trei filtre birocratice pentru că erau trei institute într-o clădire, fiecare cu altă conducere.

Institutul Clinic Fundeni a funcţionat cu cele trei institute unite, sub o singură conducere, încă de la început, din anul 1959. În anul 2009, cei de la conducere au separat institutul în trei entităţi, cu personalităţi juridice diferite, cu management diferit şi cu gestiune diferită. Surse din interiorul institutului spun că decizia ca instituţia să se rupă în trei părţi a fost menită să mulţumească orgoliile unor şefi din conducerea institutului. Astfel, unul dintre cele trei institute, cel de Transplant Hepatic, condus de prof. Irinel Popescu a căpătat, odată cu separarea si echipamentele performante de la radiologie. De asemenea, acelaşi institut a preluat şi secţia de ATI nr. I, care îi deservea pe bolnavii internaţi în orice secţie din Institutul Fundeni.

Aparatura din Institutul Fundeni a fost ani de zile miza unei mari dispute între şefii de clinici Foto: Dorin Constanda

„Această decizie duce la întreruperea lanţului de asistenţă medicală de înaltă performanţă, cu perturbarea gravă a fluxului firesc în procesul de diag­nostic şi tratament al pacienţilor, cu scăderea marcată a calităţii actului medical, creşterea nejustificată a costurilor, blocarea derulării programelor naţionale de sănătate, cât şi afectarea procesului de învăţământ, cercetare, metodologie", se arată într-un memoriu trimis Parlamentului semnat de prof. dr. Mircea Mihai Diculescu, şeful Clinicii de Gastroenterologie împreună cu colegii lui, anul trecut. 

„În perioada cât au funcţionat separat, în cele trei institute s-au produs numeroase disfuncţionalităţi din punct de vedere organizatoric. De aceea a fost necesară reunirea lor", au confirmat reprezentanţii ministerului. 

Primăria renunţă la trei

Primăria Capitalei va desfiinţa trei instituţii: Spitalul de dermatologie „Scarlat Longhin", Spitalul Caritas şi Secţia de Pneumologie şi TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan". „Motivul desfiinţării acestor spitale este acelaşi, clădirile au fost retrocedate. Astfel, în special la Spitalul Caritas lucrurile trebuie grăbite pentru că proprietarul cere chirie foarte mare, în jur de 68.000 de euro lunar", ne-a spus Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor din cadrul Primăriei Capitalei.

Spitalul Caritas va fi închis definitiv, dar reprezentanţii Primăriei spun că nu vor lăsa medicii pe drumuri: „Personalul de aici va acoperi deficitele din alte unităţi. Secţia de ginecologie se va muta la Spitalul Malaxa, chirurgia generală va fi transferată în aripa veche de la Spitalul de nefrologie „Carol Davila", iar medicina internă la Spitalul Victor Babeş. Pot interveni schimbări, dar, deocamdată, acesta este planul. Nu va rămâne niciun cadru medical fără lucru", a mai spus Marius Savu.

Şi Spitalul de dermatologie „Scarlat Longhin", care va fi retrocedat va fi desfiinţat, iar aparatura, paturile şi medicii vor fi mutaţi la Spitalul Victor Babeş. De asemenea, secţia de TBC şi Pneumologie a Spitalului de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan" va dispărea fizic pentru că imobilul în care se află a fost retrocedat.

Cinci directori zboară de la Spitalul ORL

Reorganizarea sistemului va continua cu defiinţarea a şase spitale din Bucureşti. Institutului O.R.L. „Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti va deveni secţie în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. „Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este o unitate sanitară cu peste 1000 de paturi, dar care pentru specialitatea ORL are la dispoziţie doar un compartiment cu 10 paturi fără capacitatea de a soluţiona în toate situaţiile cazuistica aferentă unui spital de urgenţă. Păstrarea institutului sub formă de centru va permite continuarea activităţilor actuale", se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

Surse din cadrul ministerului mai spun că de fapt conducerea institutului nu vrea ca acesta să devină secţie a SUUB pentru că se vor desfiinţa cele cinci posturi de directori iar banii vor fi gestionaţi de, conducerea SUUB. 

"Cât au funcţionat separat, în cele trei institute s-au produs numeroase disfuncţionalităţi."
Oana Grigore
ofiţer de presă
Ministerul Sănătăţii

Institut înghiţit

Ministerul Sănătăţii a mai  reorganizat Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti, prin desfiinţarea Institutului Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă" Bucureşti.

Bartoş: „Ideea nu e rea, am început-o şi eu"

Daniela Bartoş rememorează reforma ei   Foto: Lucian Muntean

Daniela Bartoş a fost singurul ministru al Sănătăţii care a mai avut în plan, până la Cseke Attila, desfiinţarea spitalelor mici dar cu pierderi mari şi reorganizarea lor în altfel de instituţii. Acum vede desfiinţarea spitalelor la fel de necesară: „Ideea nu este rea, ele trebuie reorientate. Numai în Bucureşti sunt câteva care ar trebui reorganizate, cum ar fi Spitalul de copii Victor Gomoiu", crede Bartoş. Programul ei de reorientare a spitalelor a făcut parte din planul de guvernare a Executivului condus de Adrian Năstase între anii 2000 - 2004.

A vrut să taie 100 de spitale

Fostul ministru Bartoş îşi propusese ca în mandatul ei să desfiinţeze în jur de 100 din cele 450 de spitale existente la acea oră, dar a apucat să reorganizeze doar câteva zeci. A început să le ia pe rând la picior, cu angajaţii ministerului, având şi susţinerea unui program al Băncii Mondiale care prevedea ca numărul naţional de paturi să se stabilească în funcţie de patologia bolnavilor.

„Am găsit spitale care aveau secţii de chirurgie şi nu aveau anestezist sau aparatură, clădiri în paragină, în final am făcut un raport. Eu nu voiam să le închidem. Ci să le transformăm în instituţii pentru bolnavi cronici, pentru îngrijiri paleative, în spitale de recuperare şi în nişte centre care să-i îngrijească pe bolnavii sociali, de care nu se ocupa nimeni atunci", îşi aminteşte Daniela Bartoş.

Planul Danielei Bartoş a stârnit la acea oră, anii 2001-2003, mari revolte locale, mai mari decât cele de acum, de pe vremea lui Cseke Attila. „Noi voiam să transferăm instituţiile sanitare autorităţilor locale. Numai că am avut parte de refuzuri. Îmi amintesc că am dat Spitalul TBC primăriei din Scorniceşti şi primarul de-atunci a scos toată comuna în stradă". Planul de reformă al Danielei Bartoş a rezistat doar până în iunie 2003, când ea a fost schimbată cu Mircea Beuran, care era apropiat de Ion Iliescu, pe atunci preşedintele ţării. „Nu mi s-a tras de la reforma spitalelor, ci de la orgolii din partid", spune Daniela Bartoş.

 „Factorii noştri balneari sunt unici în Europa"

Două sanatorii din judeţul Constanţa, cel de la Mangalia şi de la Eforie Nord, urmează să fie transferate la alte spitale. Sanatoriul Balnear din Mangalia ar urma să fie preluat de fratele său din Techirghiol, iar spitalul de la Eforie Nord trece în subordinea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti. Managerii celor două instituţii se tem că spitalele-mamă îşi vor „trage" câţi mai mulţi pacienţi, pentru a lăsa Mangalia şi Eforie Nord fără obiectul muncii.

În sprijinul respingerii propunerii, şefii care rămân fără funcţii invocă medicina de tradiţie care se face în aceste două instituţii. „Factorii balneari pe care-i folosim la Sanatoriul Balnear din Mangalia sunt unici în Europa. Avem ape sulfuroase, mezotermale, specifice zonei noastre, avem apa mării, nămolul şi climatul marin, care anual atrag peste 10.000 de pacienţi. Pentru că noi vom fi subordonaţi Techirghiolului, pacientul va avea pe biletul de trimitere Sanatoriul Techirghiol", susţine Laura Maria Condur, managerul unităţii medicale de la Mangalia.

Pacienţii merg unde vor

Numai că teama nu le este îndreptăţită, potrivit Vasilicăi Rusu, managerul Sanatoriului Techirghiol: „Este opţiunea pacientului unde se va trata. La cererea sa, medicul de familie completează pe biletul de trimitere clinica unde doreşte să se trateze şi anexa ei". În aceeaşi situaţie se află şi spitalul de la Eforie Nord, unde pacienţii români şi străini (cam 300 pe an, din totalul de 900) fac tratamente de recuperare după traumatisme. Angajaţii de acolo spun însă că schimbările sunt doar la nivel de conducere.

„Cel mult, voi fi dat afară eu, managerul, şi contabilul, pentru că bugetul ar urma să-l preia cei de la Bucureşti", crede Aurelian Ivaşcu, managerul unităţii din Eforie Nord. În total, economiile la buget care s-ar face din salariile de manager şi de director financiar ar fi de 70.000 - 80.000 de lei pe an. ; Roxana Glăvan

Descentralizarea, bună la primarii harnici

Secţia de Primire Ugenţe a Spitalului Judeţean Suceava a fost renovată   Foto: Adevărul

Începută în luna iulie a anului trecut, trecerea spitalelor de la Ministerul Sănătăţii la autorităţile locale a fost un proces care a început greu şi care nu s-a terminat nici acum.

Consiliile locale şi cele judeţene s-au trezit în parohie cu nişte instituţii mari mâncătoare de bani, care erau conduse după alte reguli decât cele din administraţia locală şi pe care nu le voia nimeni. Până la urmă, ministerul a reuşit să păcălească majoritatea autorităţilor locale, mai puţin pe cele din Vrancea, care refuză şi acum să semneze procesul verbal de preluare a spitalelor din judeţ. După şapte luni de la preluare, se constată că spitalelor care au nimerit la nişte primari şi consilii judeţene mai responsabile le merge mai bine, iar celelalte suferă.

„Ce să facem cu ele?"

În jumătate de an de la descentralizarea unităţilor medicale, şefii judeţului Iaşi susţin că nu au putut îmbunătăţi instituţiile pentru că investiţiile nu au fost prinse în bugetul pe acest an. Singurele schimbări au fost în birourile de conducere. În cele şase luni de când spitalele se află în administrarea Consiliilor Local şi Judeţean, nu s-a investit nicun leu în reabilitarea şi dotarea lor.

 „Noi nu am luat spitalele ca să facem investiţii în ele. Pur şi simplu ne-am trezit că ne-au fost date în administrare. Ce să facem acum cu ele? Nu a fost buget alocat pentru investiţii. Întrebaţi la Ministerul Sănătăţii de ce nu s-a făcut nimic în spitale", spune primarul Iaşului Gheorghe Nichita.

La Suceava această schimbare le-a adus beneficii spitalelor şi pacienţilor care ajung aici. „De când am trecut la Consiliul Judeţean noi am angajat 12 asistente şi am reabilitat marea majoritate a secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă. În total am primit aproximativ 10 milioane lei pentru reabilitare şi dotări atât de la Consiliul Judeţean, Consiliul Local cât şi de la Ministerul Sănătăţii", a explicat Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Judeţean Suceava (SJU) Suceava.

Pe lângă secţiile Spitalului Vechi care au fost reabilitate (Oncologia, Boli Infecţioase, Pneumoftiziologia şi Dermatologia), ambulatoriul SJU este şi el în proces de reabilitare, investiţia ajungând la peste 4 milioane de lei.

„N-avem bani să-i ajutăm"

Autorităţile din Craiova - Dolj nu au luat până acum măsuri importante. Viceprimarul Teodor Sas susţine că „majoritatea spitalelor au cerut bani pentru modernizarea sistemelor de încălzire, dar sunt spitale unde sunt probleme cu spaţiile, cum ar fi Spitalul Filantropia. O să vedem cum îi putem ajuta abia după aprobarea bugetului, deşi nu avem bani pentru investiţii majore, ci pentru strictul necesar". ;
Vasilica Costîn, Bogdan Marica, Georgeta Cîrstean

„La Iaşi, nu mai vrem cazuri de «domni Lăzărescu»"

Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan" din Iaşi se va transforma într-o secţie exterioară a Spitalului Judeţean „Sf. Spiridon". În planul de reorganizare, clădirea fostului Spital „Sf. Ioan" va pierde Unitatea de Primire a Urgenţelor, clinicile de Ortopedie, Chirurgie Vasculară şi Chirurgie Plastică.

Ministrul Sănătăţii a promis, la ultima vizită, că singurele funcţii care vor fi reduse vor fi cele de conducere, iar numărul de paturi existente în secţiile celor două spitale nu se va reduce. Oficialul nu a putut clarifica care sunt funcţiile ce vor fi reduse şi ce economie se va face la buget prin comasare. Cei de la Spitalul „Sf. Spiridon" susţin că măsura comasării este în interesul pacienţilor.

„Vom mări şi Unitatea de Primire a Urgenţelor pentru a face loc unui număr mai mare de pacienţi. Nu vrem să ne mai confruntăm cu cazuri de «domni Lăzărescu», vrem să evităm ca pacienţii să mai fie plimbaţi ore întregi între spitale", a precizat dr. Ioan Bârliba, şeful de la „Sf. Spiridon".