Ziua în care România a devenit din nou Regat
0
Văzută din spatele ecranului, vizita regală de marţi a semănat cu un film plasat într-o altă epocă, dar cu actori desprinşi din personajele zilelor noastre. Marţi, 25 octombrie 2011. Răsfrântă pe milioane de ecrane TV, figura regelui Mihai I pare perfect imobilă, de parcă cel care rosteşte greoi discursul, l-ar exersa, de fapt, în faţa unui auditoriu invizibil.
Este o imagine stranie pentru România ultimilor 21 de ani: cineva vorbind de la prezidiul Parlamentului într-o linişte deplină: fără huiduieli, strigăte sau întreruperi. Discursul se încheie şi un al doilea moment, poate la fel de straniu prin singularitatea sa, se desfăşoară în faţa privitorilor: marea sală a Parlamentului este invadată de un zgomot perfect uniform şi constant. Toată lumea aplaudă.
Se prea poate ca această mostră de normalitate să nu fie niciodată explicată pe deplin. Sau să se cuantifice cu exactitate câţi dintre cei prezenţi în Parlament au aplaudat cu sinceritate, câţi au preferinţe monarhiste, câţi erau simpli impostori, în căutarea unei celebrităţi la secundă, sau câţi s-au manifestat astfel pentru că momentul istoric o impunea. Cert este că, cel puţin din spatele televizoarelor, privind acea masă uniformă de oameni aplaudând un discurs de bun-simţ, Regatul constituit pentru o zi părea o mostră de normalitate pentru România ultimelor două decenii.
Tabloul unei vizite
Dincolo de imaginea idilică, insuficient concentrată pe feţele şi gesturile celor din sală, această zi de octombrie 2011 poate fi interpretată ca o suită de imagini, perfecte pentru a lega tabloul dintre ce este şi ce ar fi putut fi România. Un astfel de tablou ar trebui să includă mâna întinsă a lui Ion Iliescu către fostul suveran, retrasă imediat în lipsa unui răspuns, într-o încercare de a spăla cu detergent magic boicotarea vizitelor regale din perioada 1990-1992. Ar mai fi gestul deputatului Valeriu Zgonea, care s-a pozat mândru cu decoraţia oferită regelui, poate şi prezenţa în public a lui Cătălin Voicu, judecat pentru corupţie. Dacă istoria post-monarhie n-a fost neapărat îngăduitoare cu poporul român, nici prezentul democratic nu arată fantastic.
Mai rămân întipărite imaginea costumului regal, ponosit şi ros, în contradicţie cu ţinutele somptuoase ale celorlalţi participanţi şi decorurile impresionante ale întâlnirilor de la CEC şi Banca Naţională. De asemenea, covorul roşu de la intrarea în Opera Română şi, poate,transformarea Antenei 3, pentru o zi, în vehiculul mediatic al vizitei regale.
În rest, la o privire mai atentă, Regatul România a părut cât se poate de bine legat în perplexităţile zilelor noastre. Am avut Parlament şi instituţii ale statului. Ne-au lipsit, motivat sau nu, întregul Guvern, Patriarhul şi preşedintele ţării.
Regele Mihai a primit ieri cadou un lăstar de stejar Foto: lucian muntean
Evenimentele dedicate Regelui Mihai au continuat, ieri, cu un prânz organizat la Palatul Elisabeta, la care au participat 60 de invitaţi, reprezentanţi ai Caselor Regale din Europa şi Asia, printre care Regina Sofia a Spaniei, Prinţesa Muna a Iordaniei şi cuplul princiar al Suediei. Aceştia au preferat să îi ofere ieri cadourile regelui, deşi primele daruri au început să sosească în urmă cu trei zile. Printre darurile primite se număra o boltă formată din doi stejari şi un portret.
Salutul regal Foto: petrică tănase
Regele Mihai s-a oprit pe esplanada Operei Naţionale Bucureşti pentru a-i saluta pe bucureştenii veniţi să-l întâmpine la finalul Concertului de Gală în Onoarea Maiestăţii Sale, organizat marţi seară. Dacă primul monarh al României, Carol I, îşi saluta interlocutorii cu un deget, două, trei sau cu toată mâna, în funcţie de demnitatea şi meritul celor din faţa Sa, Maiestatea Sa Regele Mihai a arătat că legătura dintre Coroană şi poporul român este nepreţuită.
Admiraţie în Parlament Foto: familiaregala.ro
În ciuda marilor absenţi din plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului şi a câtorva fotolii libere, şedinţa solemnă din 25 octombrie s-a desfăşurat sub semnul unei grandori pe care doar un Rege o poate impune. Timp de opt minute, discursul Maiestăţii Sale a arătat că o cuvântare de bun-simţ poate fi şi aplaudată de întreaga asistenţă.
Emoţia unui monarh Foto: familiaregala.ro
Concertul de Gală în onoarea Maiestăţii Sale Regele Mihai a fost succedat de o altă „reprezentaţie". Fără excepţie, invitaţii i-au cântat monarhului „La mulţi ani!" şi l-au aplaudat minute în şir. Vizibil emoţionat, Maiestatea Sa a salutat gestul din loja centrală a Operei Naţionale Bucureşti.
Întâlnire de cinci stele Foto: familiaregala.ro
Dineul Regal de la Palatul CEC, organizat marţi seară în cinstea Regelui Mihai, a fost un exemplu de eleganţă. Regi şi regine, prinţi şi prinţese, duci şi baroni din state europene şi asiatice au cinat ca într-o mare familie cu sânge albastru, aşezaţi la mese lungi.
Regina Sofia, pe covorul roşu Foto: petrică tănase
Printre cele mai aplaudate persoane prezente, marţi seară, pe covorul roşu din faţa Operei Naţionale Bucureşti, a fost Regina Sofia a Spaniei, verişoara Regelui Mihai. Rochia sa impresionantă gris-perle, dar şi zâmbetul regal i-au fascinat pe români.
Citeşte şi
Ziua în care România a devenit din nou Regat
Discursul Regelui ne-a pus în faţa unei prime alegeri: democraţie parlamentară sau prezidenţialism?
Se încarcă comentariile...
