Trei din cinci români nu se mai întorc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei mai mulţi români  au plecat la muncă în  agricultură
Cei mai mulţi români au plecat la muncă în agricultură

Între august 2009 şi august 2010, „stranierii“ au economisit aproape 12 miliarde de euro, din care au trimis în ţară doar 2,8 miliarde. Acestea sunt sumele contabilizate de cercetarea „Migraţia, dincolo de prejudecăţi şi mituri“, realizată de Fundaţia Soros România.

Aproape trei milioane de români lucrează în străinătate. Potrivit cercetării „Migraţia, dincolo de prejudecăţi şi mituri", 40% din cei plecaţi la muncă doresc să se întoarcă. Românii economisesc aproximativ 40% din venituri, procent mult superior celui practicat de emigranţii celorlalte ţări cuprinse în studiu: Albania, Moldova, Kosovo, Bosnia. Între august 2009 şi august 2010, ei au economisit aproape 12 miliarde de euro, din care au trimis în ţară doar 2,8 miliarde. Restul de peste 9 miliarde de euro a fost depus în băncile de acolo.

„Românul nu emigrează pentru a trimite bani acasă, ci pentru a economisi!", a spus Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros România. În opinia lui, românul strânge bani ca să se întoarcă acasă: „Economisirea banilor este legată de dorinţa sa de a se întoarce acasă şi de a face ceva cu banii strânşi", a spus Petrescu. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat însă că doar 25% din cei care economisesc vor să-şi cumpere o casă în România, proporţia fiind aceiaşi şi la cei care vor o pensie în ţara natală.

„Nici 25% nu se vor întoarce!"

Invitat la lansare, sociologul Dumitru Sandu, profesor universitar specialist în migraţie, care nu a participat la proiectul Fundaţiei Soros, spune că proporţia de 40% e exagerată. „Cifra supraestimează numărul celor care se vor întoarce cu adevărat. Nu vă faceţi iluzii! Nici 25% nu se vor întoarce!"

Mai mult, spune Sandu, procentul mare economisit de „stranieri" nu indică neapărat intenţia de a se întoarce: unii strâng bani pentru a se muta într-o altă ţară din UE, unde ar putea câştiga mai bine. Ultimele cercetări în domeniu, spune Sandu, indică faptul românii s‑au înscris şi ei în fenomenul migraţiei circulatorii (dintr-o ţară UE în alta). Chiar şi faptul că preferă să-şi păstreze banii în băncile de afară (fapt care-i exasperează pe bancherii români) este un argument că nu vor să se întoarcă.

Cercetarea, per ansamblu, a confirmat ipoteza că motivul principal al emigrării pe termen lung nu-l mai reprezintă trimiterea în ţară a banilor necesari supravieţuirii familiei lăsate acasă, ci dorinţa de a economisi sume pe care nu le-ar fi putut strânge în ţara natală.

Doi din cinci „căpşunari" nu trimit bani acasă

Cercetarea arată că doar 60% din emigranţii români le-au trimis bani familiilor rămase în ţară. Procentul de 40% de „stranieri" care n-au expediat niciun euro este cel mai mare în rândul grupurile de emigranţi cuprinse în studiu - 84% din moldoveni şi 83% din albanezi au completat cu banii trimişi bugetele familiilor de acasă. Potrivit profesorului Sandu, 60% din emigranţii români sunt plecaţi în cuplu şi tind să-şi reîntregească familia în străinătate. De asta, banii trimişi de ei în ţară sunt folosiţi pentru întreţinerea părinţilor, în timp ce moldovenii îşi întreţin partenerul şi copiii de acasă, din banii expediaţi.

info

Românii, cei mai economi



Românii plecaţi pe termen lung emigrează în cuplu, sunt slab calificaţi, el munceşte în construcţii, iar ea este îngrijitoare la domiciliu. Profesorul Sandu spune că cei plecaţi se vor întoarce în ţară numai dacă-şi vor găsi ambii soţi joburi cu venituri cât de cât similare celor obţinute afară. Ţinând cont că femeile nu au calificare, este greu de crezut că-şi vor putea găsi în ţară slujbe plătite cu 600 de euro, cât au în străinătate.

info

Vezi aici studiul Fundaţiei Soros

Cercetarea Soros mai arată că românii cheltuiesc lunar 965 de euro, aproape dublu faţă de moldoveni, ceea ce înseamnă că sunt mai integraţi în comunitatea unde trăiesc, eventual au copii la şcoală. Românii sunt cei mai economi dintre emigranţii cuprinşi în studiu - ei pun deoparte aproximativ 40% din veniturile realizate, comparativ cu 23 - 35%, cât agonisesc ceilalţi emigranţi din Balcani.

Ajutoare de acasă pentru căpşunarii de peste graniţă

Procentul este uriaş, comparativ cu mediile continentale, dar trebuie ţinut cont că cei plecaţi să muncească peste hotare o fac pentru a strânge bani, mai ales dacă provin din ţări sărace. Gradul de economisire al celor plecaţi în lume este mult superior faţă de cel al persoanelor care muncesc în ţările natale. În Europa, media economiilor este de 4% din venituri, iar în Asia, unde sunt cei mai strânşi la pungă cetăţeni ai planetei, se economisesc 12% din venituri.

Întoarcerea, o problemă

Dacă s-ar întoarce în ţară 40% din cei plecaţi la muncă, ei ar avea o mare problemă, spune Valentin Lazea, piaţa muncii din România nefiind în stare să-i absoarbă: „Este o nepotrivire clară între structura pieţei muncii şi ceea ce pot ei să ofere". Majoritatea „căpşunarilor" au studii medii şi lucrează în domenii suficient acoperite în ţară: 26% muncesc în construcţii, 21% sunt menajere sau îngrijitori de bătrâni şi copii, iar 8% lucrează în agricultură. De aceea, statul ar trebuie să găsească anumite soluţii, dar şi emigranţii ar trebui să investească, acolo unde sunt, în calificări ce le-ar folosi în ţară. Cu banii trimişi în ţară, românii au reuşit să susţină aproximativ un milion de gospodării din România. „Căpşunarii" consideră banii trimişi acasă „cheltuieli", deoarece sunt folosiţi de rudele din ţară pentru consum, nu pentru investiţii.

"Nu vă iluzionaţi! Nici măcar 25% din românii plecaţi la muncă în străinătate nu se vor întoarce în ţară! Ei strâng bani nu neapărat pentru a reveni acasă, ci ca să se stabilească într-o ţară unde pot câştiga mai bine."
Dumitru Sandu
sociolog

"Românul nu mai emigrează pentru a trimite bani acasă, ci pentru a economisi! Iar economisirea banilor este legată de dorinţa sa de a se întoarce acasă şi de a face ceva cu banii strânşi în străinătate."
Gabriel Petrescu
director executiv Fundaţia Soros România

„Lunar ne trimit cam 500 de euro"

Printre românii plecaţi la muncă în străinătate se numără şi părinţii lui Cătălin Cristea. Tânărul e student la Vaslui şi locuieşte împreună cu fraţii săi într-un apartament cu chirie. „Mama e plecată de doi ani în Italia, iar tata a plecat în urmă cu un an. Mama îngrijeşte un bătrân, iar tata munceşte în construcţii. Lunar ne trimit cam 500 de euro, bani din care trebuie să plătim chiria şi utilităţile, dar şi cheltuielile de zi cu zi", a explicat tânărul. El a adăugat că părinţii lui se văd doar la sfârşit de săptămână în Italia pentru că muncesc la 100 de kilometri distanţă unul de altul. 

Tot în Italia a plecat şi familia Apetroaie din Suceava. În urmă cu trei ani, imediat după căsătorie, tinerii au luat calea străinătăţii. Florin (28 de ani) şi Cristina (23 de ani) Apetroaie muncesc pentru a strânge bani de renovare a casei bătrâneşti pe care au primit-o de la părinţi. Florin lucrează în construcţii, iar soţia lui este angajată la o fabrică de textile. Tatăl lui Florin, care a rămas să aibă grijă de gospodărie, spune că cei doi o duc destul de greu, mai ales că au plecat în străinătate când era deja criză.

„Trimit bani doar ca să-i pun la bancă, în contul lor, şi când vor veni acasă se vor apuca de construit. Vor să-şi facă baie şi să extindă casa bătrânească, să aibă condiţii. Eu mă descurc cu pensia şi cu ce mai câştig din agricultură. Mie îmi trimit cam câte 200 de euro de sărbători", a spus Vasile Apetroaie, tatăl lui Florin. Bătrânul şi-a văzut ultima dată băiatul acum mai bine de un an, când a venit acasă ca să-şi îngroape mama.

Se întoarce roata: căpşunarii au sărăcit şi pachetele de ajutor le vin de acasă

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite