VIDEO Titularizare: doi din trei candidaţi au ratat catedra
0Aproximativ 20.000 de aspiranţi la un post de profesor nu au reuşit să obţină nota 7, care le-ar fi asigurat titularizarea. Potrivit precizărilor făcute de Ministerul Educaţiei, la examen au existat şi peste 50 de note de 1, obţinute mai ales de candidaţii la posturile de profesor de sport.
Citeşte şi "28%, procentul la titularizare în Dâmboviţa. 247 de candidaţi nu au reuşit să ia nota 5"
Care sunt soluţiile pentru a avea profesori şi elevi mai buni?
Notele de la concursul de titularizare arată că cei care au candidat la un post de profesor sunt ei înşişi nepregătiţi. Unul din trei candidaţi a luat mai puţin de 5, cu toate că examenul era din disciplina la care candidatul urma să devină profesor. La nivel naţional au existat 52 de note de 1, jumătate fiind obţinute la disciplina Educaţie fizică şi sport. Una peste alta, aproape 8.000 de dascăli (o treime din candidaţi) au luat note peste 7, alţi 38% (peste 9.000 de oameni) au obţinut rezultate între 5 şi 7, ceea ce face ca aproximativ 30.000 din cele 47.000 de posturi scoase la concurs să rămână neocupate.
Rezultate titularizare 2011. Află aici rezultatele din toată ţara
Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că există o parte bună a acestor rezultate. „Cel mai important este faptul că obiectivul de a selecta resurse umane de calitate a fost atins, astfel că nu orice absolvent poate ajunge în faţa elevilor. La 12 septembrie, elevii vor avea în faţa lor cadre didactice pregătite", a spus Oana Badea.
Expert: „ne aşteptam"
Pentru preşedintele Edu Cer, Ştefan Vlaston, rezultatele acestui concurs de titularizare nu reprezintă o surpriză. Expertul consideră că salariile mici plătite profesorilor debutanţi îi descurajează pe tinerii pregătiţi să dorească să devină profesori. „Vă aduc aminte cât de mulţi au fost cei care s-au retras din examenul desfăşurat săptămâna trecută: peste 5.400. Aceasta este educaţia de la noi: sistemul în care nimeni nu dă socoteală pentru nimic. Soluţia este să pui performanţa în legătură cu salarizarea. Aceşti oameni care au intrat în ultimii ani în sistemul de educaţie ca suplinitori sunt aceiaşi oameni refuzaţi de alte sisteme.
Dacă i-ar fi primit cineva în domeniul bancar, sau în asigurări, dacă le-ar fi acordat salarii de 2.000 de euro sau măcar de 2.000 de lei, nu credeţi că s-ar fi dus acolo? Aşa, au venit în învăţământ, pe 700 - 800 de lei." Vlaston consideră că soluţia este cuprinsă în noua Lege a educaţiei, care prevede un nou sistem de angajare, începând din 2012. „Sistemul de anul viitor va fi mai bun în sensul că va exista un interviu, o probă de lucru. Cu proba scrisă nu poţi să-ţi dai seama dacă omul respectiv poate ţine o clasă în mână, dacă ştie cum să-şi transmită cunoştinţele, atunci când le are. Deocamdată rămânem însă în acest cerc vicios: dacă nu dai o salarizare corectă, nu vei avea educaţie de calitate şi nici economie bună. În schimb, dacă nu ai economie, nu poţi investi în salarizare. "
Sindicaliştii: „un rezultat normal"
Liderii sindicatelor din învăţământ s-au pus şi ei de acord. Constantin Ciosu, liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale, spune că e vorba de „un rezultat normal în situaţia actuală. Este un rezultat al sistemului, îngrijorător este numărul celor care au părăsit sala, al celor care au luat note sub 5. Ar fi interesant de aflat dacă este vorba de absolvenţi de anul acesta sau de alţii care au şi practicat această meserie. Însă, trebuie subliniat: un profesor bine pregătit nu poate lua mai puţin de 7 la orice examen. Toate acestea sunt consecinţele «Fabricilor de Diplome»".
La rândul său, reprezentantul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, spune că cifrele din acest an nu fac decât să confirme o tendinţă care a început să se contureze în urmă cu un deceniu. „Din ce am văzut anul acesta, un alt lucru e grav. Dacă în 2009 spre sistemul de învăţământ veneau 11.000 de absolvenţi, anul acesta doar 5.000 au mai fost atraşi. În doi ani, dorinţa absolvenţilor de studii superioare să intre în învăţământ s-a înjumătăţit. Cu siguranţă şi calitatea s-a înjumătăţit."
Preşedintele sindicatului „Spiru Haret", Marius Nistor, dă vina pe toate Guvernele din ultimii ani. „Atât timp cât nimeni nu investeşte în resursa umană şi nu înţelege să facă meseria atractivă şi din punct de vedere financiar, nu vom avea un învăţământ de calitate. Cei care decid au amanetat viitorul ţării, nealocând bani suficienţi. Guvernul trebuie să înţeleagă că nu orice om cu o diplomă poate fi dascăl. E şi o meserie care ţine de vocaţie. Şcoala din acest moment stă pe umerii celor care şi-au terminat studiile înainte de 1989. Pe umerii pensionarilor. Iar asta ar trebui să dea de gândit. Pe umerii cui va mai sta şcoala în următorii ani?"
Etapele ocupării posturilor din şcoli
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul obţinut la concursul de titularizare mai pot depune astăzi contestaţii. Rezultatele finale vor fi afişate peste două zile. Prima etapă de repartizare a posturilor, în şedinţă publică, va avea loc pe 22 şi 25 iulie. A doua etapă de repartizare, la nivel naţional, în funcţie de opţiunile exprimate de profesorii care au luat examenul, va avea loc pe 29 iulie.
Părinţii sunt îngrijoraţi
„Ce fel de dascăli vor intra în şcoli?" - aceasta este întrebarea pe care şi-o pun mulţi părinţi, după ce au fost publicate rezultatele acestui concurs de titularizare. Adrian Topor, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, este nemulţumit, dar s-a resemnat. „La ce se întâmplă în educaţie şi la ce fonduri se alocă, nu putea fi alt rezultat decât slaba pregătire a profesorilor.
Rezultatele de la titularizare sunt efectul subfinanţării, al legilor care s-au schimbat încontinuu, a lipsei unei ierarhizări clare a valorilor. Mulţi dintre cei care predau azi n-au ce căuta la catedră. Pentru asta trebuie să ai chemare, nu doar o diplomă de facultate. Dar îi înţelegem şi pe profesori, că până la urmă şi asta trece prin stomac. " Titularizarea 2011 este ultimul concurs de acest fel. De anul viitor, posturile vacante de profesori vor fi ocupate prin concursuri organizate pe plan local, de către conducerea şcolii angajatoare, împreună cu părinţii, potrivit noii Legi a educaţiei.
Mai puţin de jumătate din posturile vacante se ocupă
Ministerul Educaţiei a scos la concurs aproximativ 47.000 de posturi, dintre care aproximativ 4.500 de profesori titulari. Iniţial, pentru ele s-au înscris 38.101 de candidaţi, dar numai 29.000 s-au şi prezentat la examen, acum o săptămână. Mai mult, după ce au văzut subiectele, 5.460 de aspiranţi la o catedră au părăsit sala de examen fiindu-le teamă de note mici. Pentru cei mai mulţi, subiectele au părut dificile şi fără prea mare legătură cu ce se întâmplă la ore.
De la centrul de examinare Colegiul Tehnic „Mihai Bravu" au plecat, printre alţii, şi două suplinitoare din judeţul Dolj. Ele au terminat licee pedagogice şi predau la clasele primare de aproape 10 ani, în şcoli de la ţară. Câştigă aproximativ 800 de lei. Una dintre ele, Camelia, nu crede că ar fi reuşit să treacă peste toate subiectele, şase în total dintre care două eseuri. „Ni s-a dat poezia romantică, scrii despre «Luceafărul», redactezi două-trei pagini şi iei doar un punct jumate, e foarte puţin. Plus încă un eseu de două-trei pagini la metodică, la educaţie timpurie, era cu învăţarea formală, informală, nonformală, păi când?
De-abia într-o oră reuşeşti să faci un subiect. Pentru ce ne ceru acolo, trebuie să fii doxă de carte". O profesoară care preda deja de 20 de ani fizica la gimnaziu, ca suplinitoare, şi care mai are patru ani până la pensie s-a retras din examen revoltată. „La fizică, întotdeauna şi-au bătut joc la elaborarea subiectelor. Am învăţat de mi-a crăpat capul şi mi-au venit nişte probleme ucigătoare. Noi nu facem aşa ceva la curs. Nu înţeleg de ce trebuie să dea asemenea enormităţi. Dau subiecte grele, ca să nu facem nimic."
32% din candidaţii la titularizare au luat note mai mici de 5.
Se încarcă comentariile...
