VIDEO Secretul lui Bachus din curtea Patriarhiei

În bisericile din subordinea Arhiepiscopiei Bucureştiului se vinde angro şi la sticlă vin bisericesc, fără bonuri fiscale şi etichete de identificare, cum cere legea. Într-un depozit clandestin din curtea Patriarhiei, mii de litri de vin, îmbuteliat în sticle de 750 de mililitri, aşteaptă să fie distribuiţi în biserici pentru a fi vânduţi enoriaşilor.

În septembire 2010, o circulară expediată de Arhiepiscopia Bucureştiului anunţa: „Permanenţa Consiliului Eparhial a hotărât că parohiile şi mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor să folosească pentru Sfânta Liturghie, nunţi, botezuri şi parastase, vinul sănătos şi curat produs în podgoriile Eparhiei noastre". Astfel toate cele 1.100 de biserici aveau la dispoziţie trei luni pentru a cumpăra necondiţionat „cel puţin" 120 de sticle de vin dacă unitatea de cult se află în oraş şi „cel puţin" 60 de sticle dacă preotul slujeşte la sat. Preţul unei sticle este de 10 lei.  La Ministerul Culturii şi Cultelor Arhiepiscopia Bucureştilor figurează cu 500 de parohii în mediul urban şi 640 în zona rurală. Asta înseamnă că în perioada septembrie-noiembrie 2010 Arhiepiscopia a vândut către biserici 100 de mii de sticle de vin la o valoare de un milion de lei (250 de mii de euro).

„Suntem obligaţi să cumpărăm 120 de sticle de vin în condiţiile în care nouă ne trebuie într-un singur an maximum 20 de sticle de vin ", spune un preot din subordinea Arhiepiscopiei. Şi atunci, pentru a-şi recupera o parte din birul pe vin, parohiile expun sticlele de vin la pangar, masa pe care se vând lumânările în biserică. Reporterii „Adevărul" au testat „piaţa", anul trecut înaintea Crăciunului, mergând la mai multe biserici din Capitală. Vinul cumpărat a fost apoi trimis la analize, la OPC. Concluzia: este vândut fără respectarea legii.

„Vinul se ia direct  de la Patriarhie"

Biserica Oborul Nou. Chelarul parohiei spune că vinul vine de la Patriarhie

Întrebat dacă mai are vin bisericesc la vânzare, chelarul  Parohiei Oborul Nou se plângea că a rămas fără provizii. „Aiaaaa, să mai tot fi fost. Mai aducem, eu ştiu, săptămâna ailaltă, că ăla se ia direct de la Patriarhie", spune funcţionarul parohial. Şi la Biserica „Sfântul Pantelimon" stocul fusese lichidat. „Am avut mult vin şi alb, şi roşu. Dar s-a vândut să ştiţi, încercaţi pe duminica viitoare", spune vânzătoarea de la pangar.

Citiţi şi:

Şpriţul duhovnicesc şi economia de piaţă

Biserică, hoteluri şi restaurante

Dosar: Hoteluri instalate în Casa Domnului

Biserica face profit pe timp de criză

La Biserica Sfântul Ciprian, aflată chiar pe Calea Victoriei, se găseşte din belşug şi vin alb şi vin roşu. „Depozitul" este chiar sub scaunul vânzătoarei: o ladă cu sticle. „Văd că scrie «Vin Bisericesc»". E sfinţit?", întreabă reporterul-cumpărător. „Nu e", îl linişteşte vânzătoarea.„Pot să-l beau la o nuntă? Nu e păcat?" „Da puteţi, nu e păcat. Puteţi să vă luaţi şi pentru acasă". O sticlă de vin costă 12 lei. Cu 10 lei a fost cumpărat de parohie de la Arhiepiscopia Bucureştilor, deci profitul bisericuţei e de 2 lei la sticlă.

Biserica „Sf. Ciprian“. Vinul bisericesc este expus lângă lumânări

Vinul este vândut enoriaşilor la negru, fără bon fiscal. Mai mult, legea spune că orice comerciant care deţine peste 2.000 de litri de vin trebuie să depună anual la Direcţiile Agricole declaraţii privind cantitatea de struguri recoltaţi şi de vin produs. Or, Arhiepiscopia Bucureştiului nici măcar nu figurează la Direcţia Agricolă a Capitalei ca producător. Pentru anul 2010 termenul legal de depunere a documentelor era luna decembrie.

În luna martie 2011, la patru luni de la expirarea termenului, încă nu apărea în catastifele autorităţilor nici măcar un litru de vin produs de biserică. „Conform legislaţiei în vigoare, vinul bisericesc nu are un regim special, cum e cazul vinului experimental, de exemplu. Deci vinul comercializat de ei trebuie să respecte litera legii", spune inginerul agronom Gherghina Costache, de la  Direcţia Agricolă Bucureşti.

Circulara prin care parohiile sunt obligate să vândă populaţiei vin bisericesc

Depozit clandestin în Dealul Mitropoliei

Legea conţine zeci de reguli care ar trebui respectate şi de Arhiepiscopia Bucureştiului. Printre aceste reguli se află şi obligaţia comercianţilor de a declara anual stocurile de vin deţinut în depozite. „La noi, Arhiepiscopia Bucureştiului nu figurează decât cu 7 hectare de viţă-de-vie care nu este încă roditoare. Nu există o declaraţie de stoc depusă conform legii", spune inginerul Gherghina Costache.

Tranzacţie subterană fără bon fiscal

Conform documentelor oficiale, Arhiepiscopia nu deţine niciun litru de vin. În realitate, miile de sticle puse în vânzare către biserici sunt ţinute într-un depozit clandestin din Bucureşti, aflat chiar în subsolul clădirii care adăposteşte Paraclisului şi reşedinţa patriarhală. La intrare stau în ţâţâni două uşi din placaj fără clanţă. Dinăuntru se înalţă un miros acru de drojdie care izvorăşte din subsol. Acolo poţi ajunge coborând o scară din beton, impunătoare. La intrare se află însă un birou unde un domn între două vârste te ia în primire. 

Reporterii „Adevărul", „turişti" de conjunctură, vor să cumpere două sticle de vin popesc. „Floricoo, adă două sticle de jos, unul dulce şi altul sec". Florica vine în două minute cu două sticle ţinute la rece. Pentru că pe etichetă nu se pomeneşte care cum e, femeia scrie cu o cariocă pe o sticlă „dulce" şi pe alta trage un „S", de la sec. Să nu se confunde. Omul cere 10 lei pe sticlă. Primeşte banii, dar nu eliberează nicio chitanţă.

Etichetele de pe sticlele cu vin nu spun nimic

Intrarea în depozitul clandestin nu este marcată în niciun fel

Dacă ar fi respectat legea, vinul vândut către populaţie de Arhiepiscopia Bucureştilor ar fi trebuit să trimită mostre din toate loturile de vin către unul dintre laboratoarele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. Şi numai după ce se afla că lichidul bahic nu e dăunător consumatorului se putea vinde. „Adevărul" a dus două sticle de vin, unul alb şi altul roşu, pentru a fi analizat în  laboratoarele de analiză a calităţii vinurilor şi băuturilor alcoolice omologate. Rezultatele raportului de analiză arată că vinul supus expertizei nu pune în pericol sănătatea consumatorilor, dar că, neexistând o monitorizare a produsului vândut, nu se poate şti cât din acesta se identifică cu mostrele analizate.

Acelaşi raport arată că sticlele de vin nu pot fi comercializate legal din cauza felului în care este ambalat. „Eticheta nu conţine elemente de identificare: precizarea treptei de calitate, a tăriei alcoolice dobândite, a tipului de vin în funcţie de conţinutul de zaharuri, a menţiunii conţin esulfiţi, a lotului", se arată în concluziile raportului de analiză a vinului comandat de „Adevărul".Când reporterii au cumpărat  vin de la Depozitul de vinuri al Arhiepiscopiei, o angajată a trecut cu o cariocă pe o sticlă menţiunea „dulce", şi pe alta un „s", de la sec. La Biserica Ciprian, când aceiaşi reporteri au întreabat dacă vinul vândut este sec sau dulce, li s-a dat un răspuns expert: „Este... aşaaaa...!"

12 lei este preţul unei sticle cu vin bisericesc vândută în parohiile din subordinea Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Vinul vândut are origini necunoscute

Etichetele de pe sticlele de vin cumpărate de la depozitul clandestin nu conţin informaţiile impuse de lege

Pe etichetele de vin vândut de Arhiepiscopia Bucureştilor prin cele 1.000 de parohii aflate în subordine nu este trecută exact adresa podgoriilor de unde provine vinul. Este menţionat un vag: „produs în podgoriile din Valea Călugărească". Numai că, în registrul agricol al primăriei comunei Valea Călugărească, Arhiepiscopia Bucureştilor figurează ca deţinând doar 5 hectare de viţă- de-vie care a produs anul trecut, cel puţin în acte, zero miligrame de vin. Nici la Direcţia Agricolă Prahova, Arhiepiscopia nu figurează cu vreun bob de strugure recoltat sau procesat. Mai mult, cele cinci hectare de viţă-de-vie ar fi fost insuficiente pentru cantitatea uriaşă de vin comercializată către biserici în perioada septembrie noiembrie 2010.

„Minunea" de la Valea Călugărească

Conform datelor de la Ministerul Agriculturii, în 2009, producţia medie de struguri în judeţul Prahova a fost de 3.000 de kilograme la hectarul de viţă-de-vie. Asta înseamnă că Arhiepiscopia Bucureştilor a putut recolta de pe cele cinci hectare de viiţă de la Valea Călugărească aproximativ 15 tone de vin, ceea ce a putut produce cam 10.000 de litri de vin.

Conform documentelor ajunse în posesia „Adevărul", în perioada septembrie-noiembrie 2010 s-au distribuit sau urma să se vândă către bisericile din Bucureşti şi din judeţele Prahova şi Ilfov o cantitate de şapte ori mai mare decât ar fi putut produce podgoriile de la Valea Călugărească ale Arhiepiscopiei. Asta înseamnă că o cantitate de peste 65.000 de litri de vin pusă pe piaţă în biserici nu putea fi „produsă în podgoriile din Valea Călugărească ale Arhiepiscopiei Bucureştilor", aşa cum se susţine pe etichetele sticlelor de vin. Şi atunci de unde provine vinul? Un răspuns greu de găsit, mai ales că Patriarhia refuză să răspundă întrebărilor transmise pe acest subiect.