Roma caută banii mafiei la Glina

Procurorii italieni anti-mafia au indicii că unul dintre capii Cosa Nostra, Massimo Ciancimino, ascunde în România fonduri de peste 300 de milioane de euro. Fiul fostei eminenţe cenuşii a organizaţiei Cosa Nostra, Vito Ciancimino, a spălat fonduri prin investiţii în gropile de gunoi din ţara noastră, în special în „afacerea Glina“.

O notă a judecătorilor din cadrul Tribunalului din  Palermo privind activităţile mafiote ale clanului Ciancimino din „Cosa Nostra", publicată ieri de „Corriere della Sera", arată că majoritatea averii liderului mafiot Massimo Ciancimino (48 de ani), aproximată în jurul a 400 de milioane de euro,  ­s-ar afla ascunsă în România.

Citiţi şi:

Mafia italiană ascunde gunoaiele în România

Criza gunoaielor, declanşată de mafie?

Străzile din Napoli, invadate de 1.700 de tone de gunoaie

Până acum s-a identificat o mică parte din bani în Italia, dar sunt indicii conform cărora grosul banilor s-ar afla ascuns în afaceri de depozitare a deşeurilor din România. „Un volum enorm de afaceri (ale lui Massimo Ciancimino) se pare că a fost derulat de firma Agenda 21 SA, societate de drept român, rezultat din activităţi din domeniul reciclării deşeurilor: de la depozitele de deşeuri, inclusiv una considerată printre cele mai mari din Europa (Glina), până la societăţile de selectare şi transformare şi eliminarea a nămolurilor toxice", se arată în raportul judecătorilor italieni din Palermo, Sicilia.

Potrivit aceluiaşi document, în prezent, în România se află un specialist financiar italian însărcinat să descopere tezaurul mafiei italiene. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma Agenda 21 SA, cu sediul în sectorul 2 din Bucureşti, este controlată în prezent de fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri, locotenenţi ai lui Massimo Ciancimino, membru de frunte al Cosa Nostra,  condamnat pentru activităţi mafiote.

Din Palermo la Băicoi

Massimo Ciancimino a fost arestat în Italia la 21 aprilie 2011

Firma controlată de mafia italiană, Agenda 21, a desfăşurat în perioada 2002-2006 afaceri cu deşeuri în toate colţurile ţării cooptând ca parteneri de seamă oameni-cheie în administraţia românească. Din informaţiile financiare obţinute din mai multe documente oficiale reiese că primele mutări ale mafiei pe piaţa românească de deşeuri s-au petrecut în 2002 în orăşelul prahovean Băicoi. Aici, Consiliul Judeţean Prahova s-a asociat cu Agenda 21 SA pentru a înfiinţa firma Ecologica Băicoi, societate al cărei obiect de activitate era „colectarea şi tratarea de reziduri".

O mutare similară aveau să o facă italienii, doi ani mai târziu, în Mureş, unde s-au asociat cu membri ai Consiliul Judeţean pentru a înfiinţa Ecologica SA Mureş, o firmă al cărei ultim bilanţ, publicat în 2008, aduce  mai degrabă cu activitatea comercială a unui chioşc: cifră de afaceri de 1.300 lei. În 2004 italienii cumpără majoritatea acţiunilor şi de la Salub SA Prahova, societate care colectează gunoiul în mai multe localităţi din Prahova şi Mureş.

Firma a trecut şi pe la un senator român

În 2004, Agenda 21 a cumpărat 82% din acţiunile societăţii Ecorec SA, firmă care azi administrează groapa de gunoi de la Glina. Societatea fusese iniţial controlată de o serie de oameni de afaceri români, printre care şi actualul senator PDL Mircea Andrei (cu 7%), împreună cu partenerul său de încredere, Victor Dombrovschi. Intrarea mafiei italiene la Glina a coincis cu ieşirea lui Mircea Andrei din societate. A rămas în schimb omul său de încredere, Victor Dombrovschi, care deţine şi astăzi 15% din Ecorec SA.

Ieri, senatorul Mircea Andrei nu a putu fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere vizavi de afacerile derulate prin firma Ecorec. Groapa de gunoi de la Glina este una dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de 150 de hectare şi o adâncime de 40 de metri. În anul 2004, firma Agenda 21, controlată de italieni, a intrat la Glina, cu o cifră de afaceri zero şi datorii de 42 de milioane de lei (10 milioane de euro).

În acte, firmele din România au pierderi masive

- Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, o parte dintre firmele controlate de gruparea lui Massimo Ciancimino înregistrează în ultimele bilanţuri depuse cifre de afaceri aproape de zero, dar au datorii şi pierderi colosale.
- Agenda 21 - cifră de afaceri 0 şi datorii de 12 milioane de euro
- Ecologica Mureş - cifră de afaceri de 1.300 lei (300 de euro) şi datorii de 800 de mii de euro
- Ecologica Băicoi - cifră de afaceri 0 şi datorii de 800 de mii de euro.

Şi românii au scormonit în gunoaiele mafiei

Potrivit unei ordonanţe a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) activităţile economice ale clanului mafiot Ciancimino în România erau în atenţia procurorilor încă din 2006. În document se arăta că banii murdari ai mafiotului Vito Ciancimino, decedat în 2002, erau rulaţi în România de fiul său Massimo (48 de ani), prin intermediul locotenentului său, Gianni Lapis.

„Autorităţile italiene judiciare au ajuns la concluzia că disponibilităţile imense de origine ilegală puse la dispoziţie de Vito Ciancimino au fost pe parcursul anilor manevrate şi investite în activităţi economice şi financiare astfel încât să se facă dificilă identificare originii lor", se arată în ordonanţa DIICOT. Încă din 2006, procurorii români, la cererea colegilor italieni, au pus sechestru pe toate acţiunile deţinute de firma italiană Sirco Spa în cadrul societăţii Agenda 21 SA, unde italienii investiseră 9 milioane de euro.

„Famiglia" Ciancimino: fiul pe urmele tatălui

- Vito Calogero Ciancimino (1924-2002, foto), a fost primarul creştin-democrat al oraşului Palermo la începutul anilor '70. De-abia în anii '90 a fost arestat din cauza legăturilor sale cu Cosa Nostra, fiind considerat omul din umbră al temuţilor capi Salvatore Riina şi Bernardo Provenzano. Era considerat consilierul politico-financiar al mafiei siciliene. Don Vito a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru asociere de tip mafiot şi la confiscarea averii şi a murit în 2002, la 78 de ani, în urma unui infarct.

- Massimo Ciancimino (48 de ani), fiul lui Don Vito, a continuat afacerile tatălui său. Procurorii italieni au informaţii că gestionează fonduri masive ascunse de Vito Ciancimino. Şi-a „externalizat" afacerile, fiind vânat pentru spălări masive de bani în România. În martie 2007 a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru spălare de bani. Este vorba chiar de fondurile moştenite în secret de la tatăl său. Pentru că a colaborat cu anchetatorii, oferind unele informaţii despre Cosa Nostra, lui Massimo i s-a redus pedeapsa la trei ani şi patru luni şi i s-a oferit statutul de martor protejat. Însă, în urmă cu o săptămână, la 21 aprilie, a fost din nou arestat, sub acuzaţia că a încercat să-i intoxice pe procurori prin livrarea unui document falsificat prin care încerca să-l incrimineze pe un fost şef al poliţiei, Giani De Gennaro.