Copiii români de peste Nistru care au învins Federaţia Rusă. CEDO le-a acordat despăgubiri de un milion de euro
0Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câştig de cauză celor 170 de elevi români din Transnistria, care au reclamat Federaţia Rusă pentru închiderea şcolilor cu predare în limba română.
Marea Cameră a CEDO a stabilit că Federaţia Rusă este pe deplin responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului în Transnistria, teritoriu pe care îl controlează militar, politic şi economic. Curtea de la Strasbourg a declarat guvernul rus vinovat pentru închiderea, în 2002 şi 2004, a şcolilor cu predare în limba română şi cu scriere în grafie latină din localităţile Tighina, Grigoriopol şi Râbniţa. CEDO a dispus ca guvernul de la Kremlin să plătească 1,02 milioane de euro victimelor - mai exact câte 6.000 de euro pentru fiecare dintre cei 170 de reclamanţi.
La o săptămână de la pronunţarea hotărârii, după ce a trecut euforia, dascălii şi părinţii de peste Nistru au revenit la problemele şi preocupările lor zilnice, la „vămile" separatiştilor, pe care sunt nevoiţi să le treacă chiar şi de câteva ori pe zi, dar şi la numeroasele umilinţe. Şi asta pentru simplu fapt că vorbesc limba română.
„Căraţi-vă, românilor, de aici!"
„Faceţi mă ceva, că ăştia îmi zic în fiecare zi «căraţi-vă, românilor, de aici!»", ni se plânge nea Mircea, paznic la Liceul românesc „Evrika" de la Râbniţa. Liceu numai cu numele, pentru că în 2004 autorităţile separatiste au tăbărât peste profesori şi elevi şi le-au luat clădirea. În acest edificiu, Chişinăul a investit un milion de dolari, ridicându-l din temelii. În 2004, oamenii lui Smirnov au interzis activitatea tuturor şcolilor româneşti ce activau în Transnistria, în consecinţă, miliţienii separatişti au descins aici şi şi-au însuşit imobilul. Şapte părinţi au fost ţinuţi în arest atunci, timp de o săptămână, pentru că ar fi încălcat ordinea publică.
Foto: Clădirea în care Guvernul Republicii Moldova a investit un milion de dolari/ Tudor Iovu
Astăzi, în câteva birouri din clădirea liceului activează un club de forţă, patronat de adepţii regimului secesionist, iar într-un alt imobil bate vântul printre băncile şi scaunele elevilor. Şcoala a fost nevoită să se evacueze în clădirea pustie a unei grădiniţe ce aparţinea Uzinei Metalurgice. Din 2004, Guvernul Republicii Moldova plăteşte anual chiria şi serviciile, de asemenea, an de an investeşte masiv în repararea grădiniţei. Dar cel mai important, din cauza numeroaselor presiuni şi interdicţii, numărul elevilor care păşesc pragul acestei instituţii a scăzut la jumătate.
Reacţia Tiraspolului: „CEDO a devenit un instrument de exercitare a presiunii politice"
Rusificarea e în toi
Alexei Catan este unul dintre reclamanţii la CEDO, care s-a numărat acum opt ani şi printre cei arestaţi şi al cărui nume îl şi poartă dosarul: „Catan contra Republica Moldova şi Rusia". De fapt, moldovenii din Râbniţa spun că bărbatul este unul dintre luptătorii pentru limba română de aici încă de la 1989, odată cu schimbările începute în toată Basarabia. „Nu cred că Rusia ne va da aceşti bani şi nici că separatiştii îşi vor schimba atitudinea faţă de noi. Ruşilor le e totuna. UE latră, caravana trece. Aş fi gata să dau banii la şcoală numai să se schimbe situaţia radical", mărturiseşte Alexei Catan. „Mulţi moldoveni îşi cumpără apartamente în Râbniţa, dar îşi dau copiii în şcolile ruse. Din păcate, noi nu putem să-i învinuim de ceva", mai constată cu regret bărbatul.
Foto: Din 2004 Liceul „Evrika" funcţionează în clădirea unei grădiniţe părăsite/ Tudor Iovu
Ceva mai optimistă este directoarea Liceului „Evrika", Eugenia Halus. Deşi recunoaşte că s-a cam terminat cu patriotismul pe malul stâng al Nistrului, oamenii sunt prea disperaţi de nesoluţionarea conflictului, dar şi de sărăcia care bântuie pe aceste meleaguri. Totuşi, profesoara nădăjduieşte că Rusia va executa decizia Curţii de la Strasbourg, iar autorităţile separatiste le vor returna sediul liceului, care le aparţine de drept. „Nu vrem ca Tiraspolul să se implice în programa şcolară de la istorie şi limba română, că atunci se va lăsa cu scandal. Poate că şi cei care învaţă în «moldovenească», cu alfabet chirilic, vor mai prinde la curaj", mai speră Eugenia Halus.
Bani pentru apartament sau iniţierea unei afaceri
Elena Sărăcuţa este dispecer la Autogara Râbniţa. Soţul ei şi cele două fiice se numără printre cei 170 de reclamanţi. Se gândeşte că, dacă Rusia îşi va onora obligaţiunile, să cumpere un apartament pentru una dintre fete.
„Primesc aproximativ 200 de dolari pe lună. Abia de-mi ajunge de la un salariu la altul. Înainte, soţul se ducea la muncă pe şantierele din Odessa sau Moscova, acum sănătatea nu-i mai permite", ne spune femeia. Niciuna dintre copile nu-şi mai vede viitorul în această urbe, la fel ca şi majoritatea elevilor care învaţă astăzi la liceele româneşti din Transnistria. „Vorbim în română doar noi între noi, cei care ne ştim că suntem moldoveni", mai spune femeia.
„Europa trebuie să aplice mai multe penalităţi"
Şi Alexandru Bovar (20 de ani) din Grigoriopol s-a gândit ce ar face cu banii pe care ar urma să îi încaseze. Ar vrea să iniţieze o afacere, numai nu s-a decis unde: acasă, la Grigoriopol, sau la Chişinău. „Această hotărâre este un stimul pentru toţi cei care învaţă în limba română şi resping «moldoveneasca», o limbă inexistentă, iar Europa trebuie să aplice penalităţi mai mari faţă de Rusia", este convis tânărul.
Tatiana, sora lui, spune că Alexandru a fost norocos, a avut posibilitatea să înveţe în română, pe când ea a făcut şcoala în „moldovenească» la Delacău, iar după ore făcea lecţii facultative de limba română cu litere latine. „Profesoara care ne preda a murit recent, nu ştiu dacă o plătea cineva pentru asta", adaugă Tatiana. Un lucru e cert: 6.000 de euro pe care ar urma să îi primească Alexandru este o sumă pe care părinţii lor ar câştiga-o în doi-trei ani, şi ei sunt dintre cei care se descurcă binişor.
Rusia iese cu imaginea şifonată
„Hotărârea CEDO este o palmă bună dată ruşilor, acum depinde de Guvernul Republicii Moldova dacă va şti să fructifice acest rezultat", crede avocatul Alexandru Postică, unul dintre cei care i-a reprezentat pe cei 170 de elevi, părinţi şi profesori la Curtea de la Strasbourg.
Minte de dictator: Igor Smirnov folosea o maşină cu număr scurt. Foarte scurt
„Spre deosebire de deciziile Ilaşcu, în 2004, şi Ivanţoc, în 2011, această hotărâre vizează drepturile generale. Magistraţii de la Curtea Europeană au constatat că sunt încălcate drepturile tuturor celor care vor să înveţe în română şi nu sunt lăsaţi. Iată de ce putem considera că limba română a învins la CEDO, iar acest caz poate fi o garanţie pentru toţi moldovenii de peste Nistru", argumentează juristul.
„Ruşii nu-şi vor schimba politica în regiune"
Marea Cameră a CEDO a considerat că Moldova, deşi reclamată şi ea alături de Rusia, a făcut toate demersurile necesare şi rezonabile în condiţiile date pentru ca elevii să continue studiul în limba română şi ca subiectul să ajungă pe agenda internaţională. De asemenea, Guvernul de la Chişinău a depus toate eforturile pentru ca aceste instituţii să funcţioneze normal. În timp ce oficialii de la Chişinău cred că situaţia liceelor româneşti se va îmbunătăţi, analiştii sunt sceptici, afirmând că politica Moscovei nu se lasă influenţată de astfel de decizii.
„Adevărul asupra evenimentelor care s-au întâmplat mulţi ani în urmă a fost constatat de un for internaţional. Cred că această decizie va fi corect înţeleasă de către toţi cei vizaţi şi vor fi trase concluzii care vor duce la normalizarea activităţii acestor instituţii", a declarat vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Eugen Carpov.
Analistul politic Oazu Nantoi e însă mai sceptic: „Politica Moscovei nu se face în funcţie de hotărârile CEDO. Să fim realişti, trebuie să ţinem cont de intenţiile reale ale Rusiei, care îşi desemnează reprezentanţi pentru o parte din teritoriul Moldovei".
Ion Manole, director executiv al Asociaţiei Promo-Lex şi unul dintre reprezentanţii victimelor la CEDO, este de părere că „Moscova va continua să-şi urmărească interesele ca şi înainte. Kremlinul ar trebui să ştie însă că atât timp cât acţiunile sale vor duce la încălcarea drepturilor omului, dar şi a dreptului internaţional, va continua să poarte răspundere".
Un precedent deosebit de important
Extrem de elaborată, sentinţa CEDO trece în revistă cu minuţiozitate premisele, desfăşurarea şi consecinţele la zi ale conflictului transnistrean, care a generat de altminteri situaţia reclamanţilor. Sentinţa examinează rolul jucat de Rusia şi de Armata a 14-a în derularea conflictului şi, evident, evocă şi cazul grupului Ilaşcu şi Ivanţoc, patroţii români care au făcut ani grei de închisoare în Transnistria după faza armată a conflictului, din 1992, şi care de asemenea au avut câştig de cauză la CEDO împotriva Rusiei.
Cazurile Ilaşcu şi Ivanţoc au fost invocate şi de către guvernul rus, în apărarea sa. Reprezentanţii Kremlinului au susţinut că, în cazurile Ilaşcu şi Ivanţoc, Armata a 14-a a jucat un rol activ, întrucât soldaţii ruşi au fost cei care i-au arestat pe patrioţi şi i-au predat autorităţilor separatiste de la Tiraspol. În schimb, în situaţia închiderii şcolilor româneşti, soldaţii ruşi nu au jucat niciun rol, deci Rusia nu ar avea de ce să fie responsabilă pentru aceasta.
Foto: Eugenia Halus le predă elevilor istoria românilor/ Tudor Iovu
Curtea a respins argumentele părţii ruse. Constatând că guvernul de la Moscova sprijină în continuare pe toate planurile - politic, militar, economic şi diplomatic - regimul de la Tiraspol, nerecunoscut internaţional, CEDO a considerat că Rusia, ca membră în Consiliul Europei, este pe deplin responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului într-un teritoriu pe care îl controlează total de fapt, chiar dacă nu şi de drept.
Această interpretare face din sentinţă un precedent extrem de important. Practic, de acum încolo, dacă nu vor avea loc schimbări politice şi militare majore în regiunea separatistă, pentru toate încălcările drepturilor omului din Transnistria, Federaţia Rusă poate fi făcută pe deplin responsabilă.
Acest fapt deschide şi o perspectivă politică inedită. Ion Manole, unul dintre avocaţii copiilor români din Transnistria, susţine într-un interviu acordat Hotnews că decizia CEDO slăbeşte semnificativ poziţia de mediator a Rusiei în conflictul transnistrean: „Decizia reconfirmă că Federaţia Rusă nu poate fi mediator, nu poate fi pacificator, ci ea este parte a acelui conflict nerezolvat şi joacă în continuare un rol destul de mare în consolidarea acelui regim pe teritoriul Republicii Moldova".
Moscova şi Tiraspol: „O decizie tendenţioasă"
Ministerul de Externe din Rusia se arată nedumerit de decizia CEDO, calificând hotărârea drept una „tendenţioasă". Diplomaţii de la Moscova susţin că magistraţii au ignorat argumentele părţii ruse. „Decizia nu este în interesul celor care îşi doresc rezolvarea problemei transnistrene", mai declară reprezentanţii Externelor de la Moscova. Aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol a calificat condamnarea Rusiei drept o decizie „subiectivă şi politizată". „CEDO devine un instrument de exercitare a presiunii. Este regretabil că drepturile omului sunt folosite în mod cinic pentru atingerea scopurilor politice ale unor anumite ţări", se arată într-o declaraţie difuzată presei. Mai mult, Tiraspolul califică decizia drept o ofensă pentru „poporul moldovenesc". „Aducerea grafiei latine a fost un act de violenţă asupra «istoriei şi culturii moldoveneşti». În prezent, grafia chirilică tradiţională «poporului moldovenesc» este păstrată doar în republica moldovenească nistreană", se arată în comunicatul de la Tiraspol.
Se încarcă comentariile...
