Cum fentează aleşii locali tăierile de criză
0Administraţiile locale ar trebui să-şi reducă organigramele şi să taie din salarii. Teoretic, căci practic mai nimic nu se schimbă. Direcţiile au fost redenumite, poliţiştii comunitari sunt acum electricieni la Zoo, iar salariile au fost mărite cu sporuri. Aşa au driblat primarii măsurile de criză.
Aproximativ 75.000 de bugetari urmează să fie disponibilizaţi până la sfârşitul anului ca urmare a a măsurilor de austeritate convenite de Guvern cu FMI. Dintre aceştia, circa 54.000 ar trebui să plece din administraţia publică locală, restul din ministere. Instituţiile au început procedurile încă din luna iulie, însă majoritatea concediaţilor vor pleca acasă abia de la jumătatea lui septembrie.
Arad: Febra reducerilor impuse de Guvern a tăiat posturile vacante
Anul acesta au mai fost disponibilizaţi, până la 1 iulie, alţi aproximativ 30.000 de bugetari, ceea ce înseamnă că numărul total al celor daţi afară în 2010 va fi de peste 100.000 de persoane. O altă măsură de austeritate impusă de FMI a fost reducerea cu 25%, tot de la 1 iulie, a salariilor bugetarilor. Economia realizată prin aceste măsuri a fost estimată la 3,7 miliarde de euro.
Metoda sporurilor
Edilii din toată ţara au fost de acord cu deciziile Executivului, însă pe principiul, „să reformăm, dar să nu se schimbe nimic". Astfel, au recurs la diverse artificii care salvează atât locurile de muncă, dar şi salariile unora dintre bugetari. De pildă, în luna martie, primarul Constantin Hogea din Tulcea a propus ca bugetarii din subordinea sa să primească un sport de xerox în valoare de 15%. Decizia a fost aprobată de consilieri, însă nu s-a putut pune în aplicare din lipsă de fonduri.
La Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu a vrut să acorde spor de vitamine. Hotărârea, aprobată de Consiliul Local, aşteaptă acum un aviz din partea instanţei după ce Prefectura a atacat decizia în contencios administrativ. Mai inventivi, consilierii locali din Râşnov, judeţul Braşov, au decis creşterea salariilor funcţionarilor publici din primărie cu 25%, înainte de tăierile salariale anunţate de Guvern.
Primarul oraşului, Adrian Veştea, susţine că „decizia a fost perfect legală". Edilul a precizat că hotărârea a fost luată pentru a nu-şi pierde angajaţii. „Dacă nu creştem salariile, rămânem cu Primăria goală: şefa serviciului investiţii câştigă 1.100 de lei net, iar dacă se pensionează anticipat va câştiga circa 1.500 de lei", a spus Adrian Veştea. Pe de altă parte, la Cluj-Napoca, şapte angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca au demisionat, începând cu luna iulie, în urma reducerii salariilor cu 25%.
Aleşii din comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, au adoptat la sfârşitul lunii mai o hotărâre prin care lefurile celor 28 de angajaţi ai Primăriei au fost majorate cu 20%. Juriştii Prefecturii Botoşani au atacat decizia. „Vom merge în contencios administrativ, va fi o chestiune de durată. Bineînţeles că noi nu vom mari salariile pentru că am primit adresa Prefecturii. Dacă instanţa va hotărî că putem să facem mărire de salariu, vom majora lefurile, dacă nu, vom respecta legea", a declarat primarul Verginel Gireadă.
Slobozia, Ţăndărei şi Amara au decis să diminueze efectul reducerilor salariale prin acordarea unor sporuri sau echilibrări salariale. Primarul Vasile Sava, din Ţăndărei, explică această măsură: „Fondurile suplimentare au fost acordate funcţionarilor cu experienţă în administraţiei". Suplimentele se ridică per total la aproximativ 6.000 de lei lunar. La Slobozia, sporurile sunt cuprinse între 6 lei, pentru un referent principal, şi 1.635 de lei, pentru secretarul municipiului. Dintre cei 26 de funcţionari, majoritatea au primit suplimente în jur de 300 de lei.
Metoda externalizării
Felul în care au înţeles să facă reformă şefii municipalităţii din Iaşi este simplu: reorganizarea aparatul propriu nu se face prin disponibilizări, ci prin externalizarea serviciilor. Astfel, Direcţia de Servicii Publice Municipale a fost transformată în societatea Servicii Publice SA, iar Direcţia de Pieţe în SC Ecopiaţa SA. Dacă s-ar fi aplicat măsura disponibilizărilor, aproape 190 de angajaţi din cei 612 ai DSPM ar fi trebuit să plece acasă.
„Vom dispărea din organigrama Primăriei şi ne înregistrăm la Registrul Comerţului, însă în actul de constituire avem aceleaşi activităţi", a spus Luminiţa Sălceanu, directorul DSPM. Serviciile practicate vor fi însă mai scumpe. „Primăriei îi convenea să ne aibă în subordine deoarece nu plătea TVA. Acum toate serviciilor noastre vor fi mai scumpe cu 24%, la fel ca taxele pe care le vom plăti la bugetul local", a mai spus Sălceanu. Aceeaşi reţetă va fi aplicată şi în judeţul Bacău.
„Vom disponibiliza doar 30 de oameni. Ar fi trebuit să fie mai mulţi, dar înfiinţăm societăţi comerciale pentru Spaţii Verzi şi Poliţia Comunitară. Vreau să salvăm cât mai multe locuri de muncă şi căutăm soluţii în acest sens", a declarat Viorel Miron, primarul Comăneştiului. La Sibiu, Serviciului Public Administraţia Pieţelor devine societate comercială cu autofinanţare. „În acest fel, angajaţii acestui serviciu nu vor mai figura în sistemul bugetar şi nu vor mai fi plătiţi de stat", a explicat primarul Klaus Iohannis, care ar salva astfel 120 de locuri de muncă.
La Târgu-Mureş, Poliţia Comunitară ar trebui să concedieze 107 angajaţi. Pentru a-i salva pe mai mult de jumătate, o parte dintre agenţi vor deveni electricieni sau şoferi la serviciile Primăriei. „Unii au, suplimentar, calificare de electrician sau şofer şi vor ajunge la Serviciul Administrativ, la Grădina Zoologică, la Serviciul de Sere sau la Serviciul Social al Primăriei, deoarece ei sunt în continuare angajaţii municipalităţii. Practic, vor fi transferaţi de la un serviciu la altul", a precizat Valentin Bretfelean, directorul executiv al Poliţiei Comunitare.
Metoda transformării direcţiilor
Cei 40 de agenţi care nu s-au mai regăsit în noua organigramă a Poliţiei Comunitare Vaslui nu vor rămâne pe drumuri. Aceştia vor fi reangajaţi la Direcţia de Control şi Inspecţie pe Domeniul Public şi Administrativ, serviciu nou-creat după reorganizarea aparatului propriu al Primăriei Vaslui. Noua direcţie va fi direct subordonată şefului Poliţiei Comunitare.
La Craiova, edilii au fost mai inventivi. „Compartimentul Evidenţă construcţii şi documente de urbanism, Biroul de nomenclatură urbană, certificate, Compartimentul Nomenclatură urbană şi Compartimentul de Certificate de recenzie, certificate atestare registrul unic de atestare şi Compartimentul banca de date urban şi avizare documente" este denumirea pe care aceştia au dat-o nou-înfiinţatei Direcţii de Urbanism din Primărie. Ei au comasat astfel mai multe compartimente, salvând o parte din posturile ce-ar fi trebuit tăiate.
Şi-au salvat posturile
În judeţul Caraş-Severin, primăriile fentează altfel valul de disponibilizări. „Sunt aproape 20 de comune care îşi pot păstra angajaţii datorită proiectelor câştigate. Banii ajung prin acestea în comună, iar oamenii pot fi astfel plătiţi", a precizat Paula Neamţu, de la Prefectura Caraş-Severin. Edilii sunt mulţumiţi că nu sunt nevoiţi să facă disponibilizări. „La noi în comună sunt doi angajaţi în plus faţă de cât reglementează legea. Sunt un primar fericit, pentru că banii europeni care au ajuns la noi ne ajută să-i păstrăm pe toţi", a explicat Andrei Neagoe, primarul comunei Bolvaşniţa.
În timp ce 209 angajaţi de la Primăria Timişoara vor rămâne fără loc de muncă, bugetarii de la Direcţia de Dezvoltare şi Integrare Europeană vor primi mai mulţi bani. „Este o lege care spune că cei care lucrează pe proiecte europene primesc o indemnizaţie de 75% din valoarea salariului. Banii aceştia nu vin din bugetul local, sunt plătiţi din banii de proiecte. Sunt doar vreo nouă persoane care beneficiază de aceste sume. Deocamdată nu i-a primit nimeni", a spus Flavius Boncea, purtător de cuvânt. (Material realizat de redacţiile „Adevărul de Seară")
Un singur disponibilizat la Arad
Gheorghe Falcă (Arad) e mulţumit că şi-a protejat angajaţii
Doar un singur angajat va fi dat afară din toate structurile ce ţin direct sau indirect de Primăria Arad. „Reducerile au vizat doar posturile vacante din fiecare instituţie, iar în unele cazuri nici măcar toate posturile, ci doar ceva mai mult de jumătate", a declarat primarul Gheorghe Falcă. Teatrul „Ioan Slavici", care impunea Primăriei o organigramă de maximum 699 de persoane, avea efectiv 91 de angajaţi. Exact atâţia câţi va avea şi de acum înainte, din schemă fiind tăiate doar 13 posturi care erau vacante.
Filarmonica avea 138 de posturi per total şi va include de acum 121, dar tot nu va pleca nimeni din instituţie, ci vor fi eliminate posturile vacante, adică 17. Fuziunea Casei de Cultură cu Teatrul de Marionete nu va produce nici ea modificări radicale, deşi de aici e singurul angajat care va fi dat afară.
Nici angajaţii Primăriei nu suferă prea mult din cauza măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare impuse de Guvern. În momentul de faţă, Primăria Arad numără ceva mai mult de 700 de posturi, dintre care 140 vacante.
„Vor fi, per total, la nivelul Primăriei Arad, 572 de posturi ocupate. Am reuşit să nu dăm pe nimeni afară datorită volumului mic de angajaţi din prezent. Chiar dacă rămâneam şi cu teatrul, noi tot nu aveam nicio problemă, pentru că puteam să eliminăm şi cele 67 de posturi vacante rămase pe mai departe. Pot chiar să spun că noi nu am angajat deloc. Avem cu 22 de posturi mai mult decât în 2004, deşi am primit zeci de atribuţiuni în plus", a precizat Gheorghe Falcă.
Prea puţini angajaţi
Consiliul Judeţean Hunedoara şi Primăria Deva nu vor reduce niciun post în acest an. „Am făcut restructurările de personal necesare în anul trecut, astfel încât organigrama noastră actuală respectă prevederile Guvernului", a declarat Marcel Morar, viceprimarul Devei. Situaţia este similară şi la Consiliul Judeţean.
Nu se fac alte concedieri
În plus, conducerea instituţiei judeţene are în plan măsuri care să anuleze diminuarea cu 25% a lefurilor. „Am în vedere o iniţiativă care să înlăture complet efectul diminuării salariilor", a declarat Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara.
Nici La CJ Bihor nu se fac disponibilizări şi nici nu s-au făcut în ultima perioadă. Angajaţii şi-au primit salariile diminuate, însă singurele sporuri care se dau sunt cele de vechime, de fidelitate şi indemnizaţia de conducere. La Primăria Oradea, din septembrie 2008 şi până în prezent, au fost disponibilizate peste 250 de persoane.
Prin reorganizarea Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei, patru funcţionari îşi vor pierde în curând locurile de muncă. „De la 960 s-a ajuns la 710 angajaţi, dintre care 180 aparţin de creşe şi de Administraţia Socială-Comunitară Oradea. Nu se fac alte concedieri fiindcă şi aşa suntem, conform normelor, sub necesarul de angajaţi", a spus Gheorghe Bejan, liderul sindicatului Civica, de la Primăria Oradea. Premierul Emil Boc i-a somat pe primari să treacă la concedieri, altfel nu vor mai primi niciun ban de la buget. (Ana Maria Loga)
Concedieri fără artificii
„Primăria Constanţa nu va externaliza servicii deoarece presupune dirijarea banilor în altă parte, licitaţii şi aşa mai departe ", a declarat Antonela Dancu, lider de sindicat. În afară de sporul de vechime permis de lege şi cel de antenă, angajaţii de aici nu mai primesc alte suplimente, iar salariile nu depăşesc 1.000 de lei. Liderul de sindicat susţine că posturile blocate au fost primele scoase din organigramă.
„Au fost trecute pe lista concedierilor cei care îndeplineau condiţiile de pensionare, apoi cei care cumulau pensia cu salariul, persoanele fără responsabilităţi familiale, iar acolo unde lucrau soţ şi soţie a fost disponibilizat cel cu salariul mai mic. Au fost luate în calcul criteriile de vechime, competenţă şi profesionalism şi chiar sancţiunile pe linie disciplinară", a mai spus Dancu.
Funcţionarii pleacă prin concurs
Ministerele sunt în faza în care îşi definitivează noile organigrame. După finalizare, acestea vor fi suprapuse actualelor structuri de personal şi se va şti câte posturi vor fi desfiinţate şi câţi bugetari vor fi daţi afară. Noile organigrame trebuie avizate şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Criteriul după care se va stabili cine pleacă şi cine rămâne va fi concursul în cazul funcţionarilor publici, potrivit legii. Vor fi disponibilizaţi cei care vor obţine punctajul cel mai mic. Preavizul este de 30 de zile, astfel încât concedierile vor deveni efective abia la sfârşitul lui septembrie.
„Certuri şi războaie" în primării
În administraţia locală, de unde vor pleca în total 54.000 de bugetari, concedierile au ajuns în stadiul „certurilor şi al războaielor", spune Romel Neagu, preşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din
Administraţie.
Liderul de sindicat, dar şi unii reprezentanţi ai administraţiei locale susţin că primarii ar trebui să fie cei care fixează structurile de personal din primării, potrivit legilor în vigoare. „Aceste redimensionări de personal din primării sunt neconstituţionale şi încalcă autonomia locală. Guvernul îi incită pe primari să nu respecte legea", susţine Doru Giugula, consilier local al Municipiului Bucureşti.
Dascălii vor părăsi sistemul începând cu 1 septembrie. Dispar 14.000 de posturi, dintre care un sfert sunt vacante. Pentru nominalizarea viitorilor şomeri se iau în considerare evaluările anuale făcute profesorilor de către directorii de şcoli.
Evaluările au la bază anumite criterii de performanţă (calificative obţinute, cărţi publicate, activitate didactică, cursuri de perfecţionare), a explicat Constantin Ciosu, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Primele-reduse, posturile-vacante
Ministerul Sănătăţii a tăiat 1.621 de posturi, din care 978 erau vacante. Cele mai multe au dispărut din direcţiile de sănătate publică (aproape 500) şi prin suprimarea posturilor pentru medici rezidenţi rămase neocupate (233 de locuri).
Ministerul Muncii ar trebui să dea afară aproape 2.500 de persoane, din cei peste 13.000 de angajaţi. Singurul loc unde s-a ajuns la faza preavizelor este fosta Agenţie Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Bărbaţi şi Femei. Ea s-a transformat în direcţie a ministerului, cu 16 posturi rămase din cele 41 câte avea înainte. (Mariana Bechir)
Campionatul naţional de fentat criza
Cei mai mulţi edili şefi au fentat disponibilizările cerute de Guvern, au făcut concedieri doar pe hârtie şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă să ascundă funcţionarii prin alte societăţi comerciale ori prin direcţii reunite şi redenumite.
Aleşii din consiliile locale au fost şi mai inventivi şi au încercat să-şi majoreze salariile ce urmau să fie tăiate cu 25% cu sporuri inventate peste noapte. În următoarele săptămâni însă Guvernul va trebui să facă socoteala şi să numere cei peste 50.000 de bugetari disponibilizaţi.
IALOMIŢA - Reducerile de costuri cresc cheltuielile
Pentru a fenta reducerile dictate de Cabinetul Boc, Primăria Slobozia vrea să înfiinţeze şi o societate privată de pază, în care Consiliul Local să fie acţionar majoritar. „Serviciul de pază nu implică nicio cheltuială de la bugetul local, întreaga activitate fiind autofinanţată", a explicat directorul Poliţiei Comunitare, Laurenţiu Abaza.
Sindicaliştii spun că reducerile de personal se fac după ureche, fără a analiza fiecare situaţie în parte. „Dacă la Poliţia Comunitară se va înfiinţa această societate, care va prelua toţi oamenii, ce ne facem cu Serviciul de Activităţi Autofinanţate, unde, la fel, nu se cheltuiesc bani de la bugetul local, însă unde Boc vrea să facă disponibilizări?", se întreabă liderul sindical Valentin Matache.
Un alt sindicalist, Marian Bîrsan, atrage atenţia că mult râvnitele reduceri s-ar putea transforma în majorări de costuri. „Dacă se va desfiinţa serviciul de pază, clienţii noştri, atât societăţile particulare, cât şi instituţiile publice, vor trebui să angajeze o altă firmă de pază, care, de cele mai multe ori, are tarife mai mari decât noi. Astfel, economiile se transformă în pierderi pentru toată lumea", avertizează Marian Bîrsan, liderul sindicatului „Vlad Ţepeş" de la poliţia Comunitară.
CRAIOVA: şase pleacă la pensie, unul la cerere
Funcţionarii Primăriei Craiova răsuflă uşuraţi după ce autorităţile locale au constatat că una dintre instituţiile de cultură din subordine, Filarmonica „Oltenia" , nu va intra în schema de restructurare pentru că a fost înfiinţată printr-o lege din 1947 semnată de Regele Mihai. Au fost salvate 130 de posturi, astfel că din primărie nu vor pleca decât şapte persoane dintre care şase la pensie şi una la cerere. În ultimii ani, numărul angajaţilor din primărie a fost de aproximativ 500, ultima organigramă având 512 posturi.
Nu la fel de liniştiţi stau în acest zile angajaţii instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Local. Cei mai mulţi oameni, 47, vor pleca de la Teatrul Liric Elena Teodorini, majoritatea dintre aceştia angajaţi din domeniul administrativ. Şi Ansamblul Folcloric Maria Tănase va da afară 11 persoane ca urmare a aplicării ordonanţei 63/2010 privind restructurările din administraţia locală. Aceasta a „tăiat" în carne vie la Serviciul Public de Salubritate, de unde vor pleca 319 angajaţi. Aceştia vor primi la plecare două salarii, aşa cum este stipulat în contractul colectiv de muncă. La regia care se ocupă de domeniul public al Craiovei vor fi disponibilizaţi 134 de oameni.
VÂLCEA
Primăria Râmnicu Vâlcea a înfiinţat la 20 iulie, prin Hotărâre de Consiliu Local, societatea pe actiuni Pieţe Prest care va prelua în totalitate activitatea Direcţiei Pieţelor şi Târgurilor din Râmnic, dar şi o parte din cea a Direcţiei Administrării Domeniului Public (DADP). Potrivit edilului-şef Romeo Rădulescu, măsura va salva unele dintre locurile de muncă afectate de noua ordonanţă cu privire la restructurările de personal bugetar.
„Societatea Piete Prest SA se înfiinţează pentru a prelua o parte din angajaţii primăriei,care ar urma să fie disponibilizaţi, iar cei daţi afară de la DADP vor fi încadraţi la societatea de transport ETA", a spus Rădulescu. În şedinţa din 30 iulie, Consiliul Local a aprobat organigrama cu 240 de posturi de execuţie, adică întreg personalul de la ADP, care a fost mutat pe serviciile noii societăţi. Primarul recunoaşte că oamenii vor avea aceleaşi sarcini.
GORJ - Nu renunţă la poliţişti
La Târgu-Jiu, a fost înfiinţată societatea Publica Guard, pentru a prelua cei peste 200 de poliţişti comunitari ce ar fi trebuit concediaţi, din cei 300 existenţi. „A fost singura soluţie pentru a evita disponibilizările. Îi vom sprijini, pe cât posibil, şi în viitor, dar ei trebuie să funcţioneze conform regulilor economice de piaţă. Dacă nu vor încheia contracte care să le asigure susţinerea financiară, este posibil să se ajungă tot la disponibilizări. Pentru început, le asigurăm o parte din contracte pentru paza bunurilor şi obiectivelor publice", a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Ramona Evulescu.
Tot pentru a evita disponibilizările, dar şi reducerea salariilor cu 25 la sută, Direcţia de Servicii Comunale (DSC) din cadrul Primăriei Târgu-Jiu se va transforma în societatea Edilitara Public S.A., la care acţionari vor fi Consiliul Local, cu 95 la sută şi Sindicatul Independenţa din cadrul DSC, cu 5 la sută. „Suntem un prestator de servicii, nu avem credite şi subvenţii, încasăm cât producem. Singura posibilitate de a menţine toate activităţile este de a ne transforma în societate comercială. Până ne vom face cont bancar, ceea ce se va întâmpla sperăm noi la jumătatea lunii august, se va reţine 25 la sută din salariile angajaţiilor", a precizat directorul DSC, Alexandru Zaharia.
BRAŞOV- Doar 10% din cei ameninţaţi pleacă
Consilierii locali au aprobat modificările organigramelor de personal. Ca urmare a acestei reorganizări, doar 45 de persoane din cadrul instituţiei vor rămâne fără un loc de muncă, în loc de 425, cât se vehicula iniţial. În această situaţie sunt, de exemplu, angajaţii Cimitirului Municipal. Cimitirul a fost preluat de RIAL, astfel că groparii vor fi plătiţi, de acum, prin Regia de Imobile şi Administrare Locuinţe.
„S-a făcut o analiză de eficienţă pe fiecare dintre direcţii în parte şi s-a stabilit care dintre persoanele respective au avut un randament scăzut şi cei care se simt nedreptăţiţi vor parcurge o formulă de concurs", a precizat George Scripcaru, primarul Braşovului. Angajaţii direcţiilor de cultură pot răsufla uşuraţi. Niciun post nu va fi desfiinţat. „Reducerile sunt minimale, cu persoane care au ieşit la pensie sau oricum intenţionau să plece în alte părţi", a mai precizat George Scripcaru.
Se încarcă comentariile...
