Androulla Vassiliou Comisar european pentru Educaţie: „Fiecare copil care nu termină şcoala ne costă 1 milion de euro“

Comisia Europeană a lansat recent o nouă strategie de reducere a abandonului şcolar până la cel mult 10% din elevi în anul 2020. Ţinta a fost deja acceptată de toate statele membre ale Uniunii Europene. Ele vor fi nevoite acum să elaboreze politici prin care să fie eliminate cauzele părăsirii şcolii şi să le ofere tinerilor care doresc o a doua şansă de a-şi finaliza studiile. Comisarul pentru Educaţie, Androulla Vassiliou, ave

Citiţi şi:

Legea Educaţiei tulbură apele universitarilor

Daniel Funeriu: "Există prea multe universităţi şi prea puţini studenţi"

Elevii de a IV-a iau primii în piept Legea Educaţiei

Doamnă comisar, reducerea abandonului şcolar este unul dintre cele cinci obiective prioritare de dezvoltare a Uniunii Europene până în anul 2020 şi a fost acceptat de statele membre. Care este însă acum situaţia? Ce anume v-a determinat să formulaţi această strategie?

Opt state ale Uniunii Europene au atins deja ţinta noastră comună pentru 2020. Alte trei ţări raportează un abandon de până la 11%, deci sunt foarte aproape, dar jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene vor fi obligate să facă eforturi importante pentru a atinge ţinta pe care am convenit-o cu toţii. Abandonarea şcolii poate avea cauze diferite de la o ţară la alta, dar peste tot pot fi observate unele condiţii favorizante. De exemplu, elevii care provin din medii defavorizate, precum familiile de migranţi, cele care aparţin minorităţilor, familiile sărace, aceşti copii sunt de două ori mai susceptibili să abandoneze şcoala decât colegii lor. Odată ce ştim acest lucru, putem gândi măsuri pentru ca aceşti elevi să fie încurajaţi să rămână în şcoală. Peste 14% din tinerii europeni care au între 18 şi 24 de ani au renunţat la şcoală după gimnaziu, unii fără nicio calificare. Asta înseamnă că unu din şapte tineri din această grupă de vârstă riscă şomajul şi acceptă condiţii precare de angajare. Ei riscă să trăiască în sărăcie şi să aibă o sănătate proastă şi sunt mai dispuşi decât tinerii cu o educaţie mai bună să ajungă în situaţia de a trăi din ajutoare sociale mai toată viaţa. Această situaţie se poate traduce şi prin faptul că statele europene pierd practic şase milioane de potenţiali muncitori tineri şi calificaţi. În consecinţă, fiecare cetăţean european ajunge să plătească taxe sociale mai mari şi e nevoie de bugete mai mari pentru sistemele de sănătate, de locuinţe sociale şi de justiţie.

Care ar fi consecinţele dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte?

Potrivit unor calcule făcute de specialişti din Olanda şi Finlanda, fiecare copil care nu termină şcoala ne costă câte un milion de euro pe parcursul vieţii sale. E destul de mult. Costul măsurilor de reducere a ratei copiilor care abandonează şcoala timpuriu e mult mai mic. Europa nu-şi poate permite ca actuala situaţie, în care doar opt state membre să aibă o rată de abandon sub 10% pe an, să continue. Ştim deja că unu din doi tineri necalificaţi nu reuşeşte să-şi găsească de lucru, dar şi că piaţa muncii pentru muncitorii fără pregătire este în continuă scădere. Deci lucrurile nu pot merge decât din rău, în mai rău. De aceea, reducerea numărului de elevi care părăsesc timpuriu şcoala este atât de important.

Comisarul european pentru Educaţie, Androulla Vassiliou Foto: ec.europa.eu

România se numără printre ţările care au reuşit să reducă, în ultimii ani, procentul copiilor care abandonează şcoala până la aproximativ 17%. După cum ştiţi, o nouă legislaţie privind Educaţia, care-şi propune să reformeze acest domeniu, a fost promulgată recent de preşedinte. Din informaţiile pe care le aveţi, credeţi că poate reuşi acest lucru?

Ştiu că au existat numeroase probleme cu adoptarea acestei legislaţii. Desigur că nu doresc să fiu implicată în dezbaterile interne pe tema oportunităţii acestei noi legislaţii. Nu pot decât să sper. Sigur că, în principiu, avem nevoie în Europa de legislaţie nouă şi modernă. Deci sper ca situaţia să avanseze în baza acestei noi legi.

Criza a determinat multe state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, să reducă bugetul Educaţiei. Care este reacţia dvs.?

Reducerea bugetului Educaţiei nu este o idee bună, pentru că va avea efecte negative pe termen lung. Din păcate, Educaţia este unul dintre acele domenii în care rezultatele investiţiei apar puţin mai târziu, în câţiva ani, şi nu imediat. Iar de multe ori politicienii sunt nerăbdătri şi doresc să poată arăta rezultate imediate. Dar Educaţia trebuie privită ca o investiţie, şi nu ca un cost. Iar pentru a putea avea şi rezultate bune trebuie să dai dovadă de răbdare şi să aştepţi.

Spuneţi că cei care au cele mai mari şanse să abandoneze şcoala sunt membrii minorităţilor naţionale, mai ales dacă fac parte din comunităţi sărace. În România, acesta este cazul multor copii de etnie rromă. Ar fi nevoie, în opinia dumneavoastră, de programe speciale, care să-i încurajeze pe aceşti copii să rămână în şcoală?

Sigur că da. Educaţia copiilor rromi ar trebui să fie o prioritate, căci această minoritate este, până la urmă, parte a comunităţii noastre europene. Trebuie să acordăm o atenţie specială comunităţii rrome. Personal, nu sunt în favoarea segregării, a şcolilor speciale, cred că şi copiii rromi pot merge la şcolile obişnuite. La nivel guvernamental, responsabilii pe educaţie trebuie să coopereze însă cu cei care se ocupă de alte sectoare, precum cei care asigură locuinţe, care se ocupă de sănătate ş.a.m.d. Toate aceste aspecte, dacă sunt negative, pot favoriza abandonul şcolar.

Guvernul de la Bucureşti tocmai a legat plata unor ajutoare sociale de prezenţa la clasă a elevilor din familii sărace. Vi se pare o modalitate eficientă de a lupta cu abandonul şcolar?

Presupun că este o decizie menită să-i motiveze pe elevi să vină la şcoală. În alte părţi sunt copii care, dacă stau acasă, nu au nimic de mâncare, iar la şcoală li se oferă o masă. Mă gândesc că, prin această măsură (n.r. - adoptată de guvernul român), pentru familiile sărace va deveni şi mai important să-şi trimită copiii la şcoală, ca să nu piardă ajutorul social. Trebuie să încercăm până la urmă tot felul de soluţii. Eu nu spun că asta e soluţia cea mai potrivită ca să-i atragi pe copii la şcoală, dar trebuie să încercăm tot felul de soluţii. 

Androulla Vassiliou, cartea de vizită a unui comisar

S-a format ca jurist în Drept internaţional la Londra şi a practicat avocatura în Cipru, timp de 20 de ani (1968-1988). A renunţat la practica ei juridică în 1988, odată cu alegerea soţului ei, George Vassiliou, în funcţia de preşedinte al Republicii Cipru (1988-1993). Ca primă-doamnă a fost preocupată de activităţi culturale. Doamna Vassiliou a fost aleasă de asemenea timp de mai multe mandate - preşedinte al Asociaţiei Naţiunilor Unite din Cipru. Androulla Vassiliu a devenit Comisar European pentru Educaţie în urmă cu un an, la 10 februarie 2010.