Cei mai longevivi dictatori ai Africii

Numeroase ţări africane sunt conduse de lideri autoritari ajunşi la putere prin lovituri de stat sau militare. Alegerilor prezidenţiale din Uganda li s-a acordat o atenţie deosebită, fiind primele într-o ţară africană după răsturnarea longevivilor dictatori din Tunisia şi Egipt.

Ugandezii au avut de ales între continuitate, reprezentată de Yoweri Museveni (67 de ani), şef al statului de 25 de ani, şi schimbarea propusă de alţi şapte candidaţi. Numărătoarea parţială a indicat o victorie categorică a lui Museveni. Acesta s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 1986, după ce gherilele sale au ocupat capitala Kampala la sfârşitul unor lupte de cinci ani.

Citiţi şi:

Axa Bruxelles-Taşkent: un dictator în capitala Europei

În timpul revoltelor a cerut companiilor de telefonie mobilă să intercepteze mesajele în care apăreau cuvinte precum Egipt, Tunisia, puterea poporului, gloanţe. Recent descoperitele rezerve de petrol i-ar mai putea asigura câteva mandate şi liniştea necesară pentru a-şi vedea de cariera muzicală, melodiile sale rap fiind foarte apreciate de ugandezi. Însă Yoweri Museveni este abia pe locul al şaptelea într-o ierarhie a celor mai longevivi preşedinţi africani. Lider de departe este libianul Muammar Gaddafi (68 de ani), aflat la putere de 41 de ani şi cinci luni.

Loialitate cumpărată şi intrigi

Colonelul Gaddafi a preluat puterea în 1969, în urma unei lovituri militare, şi s-a menţinut la putere oferind cote din rezervele de petrol pentru a-şi asigura loialitatea colaboratorilor şi ţinând ocupate grupările rivale prin intrigi politice. Pe poziţia a doua se află Teodoro Obiang Nguema Mbasogo (68 de ani), preşedinte al Guineei Ecuatoriale de 31 de ani şi şase luni. Printr-o măiastră lovitură de palat, Obiang l-a alungat de la putere chiar pe unchiul său, Macias. În Angola conduce Jose Eduardo Dos Santos (68 de ani). Preşedinte de 31 de ani şi cinci luni, Dos Santos a supravieţuit unui teribil război civil care a durat patru ani.

După victoria partidului său din 2008, a schimbat Constituţia, astfel că ar putea fi şef al statului până în 2022. Veteranul Robert Mugabe - ce va împlini 87 de ani la 21 februarie - conduce cu o mână de fier Zimbabwe de 30 de ani şi nouă luni. Fostul lider al gherilelor marxiste nu ratează nicio şedinţă de guvern, deşi sănătatea sa este cam şubredă. Anul acesta vor avea loc alegeri prezidenţiale în Camerun. Paul Biya (78 de ani) - preşedinte de 28 de ani şi trei luni - nu a anunţat deocamdată dacă va mai candida. Dar în 2008 a modificat Constituţia pentru a putea avea câte mandate vrea, iar zilele trecute le-a promis tinerilor crearea în cel mai scurt timp a 25.000 de locuri de muncă. Denis Sassou Nguesso (67 de ani) a stat în fruntea Republicii Congo-Brazzaville 26 de ani şi 11 luni. A ajuns preşedinte printr-o lovitură de stat în februarie 1979.

Monarhul cu 13 neveste

King Mswati al III-lea (42 de ani) este ultimul monarh absolut al Africii Subsahariene. Rege al Swaziland de 24 de ani şi nouă luni, este criticat pentru că îşi conduce regatul ca şi cum ar fi pe propria moşie. Are 13 neveste, mai multe palate impunătoare, maşini de lux şi se duce foarte des la shopping în străinătate. Anul trecut şi-a concediat ministrul Justiţiei, după ce l-ar fi prins în pat cu cea de-a 12-a consoartă, o fostă Miss Swaziland.

Blaise Campaore (60 de ani), lider al Burkina Faso de 23 de ani şi patru luni, a ajuns la putere tot printr-o lovitură de stat. Constituţia modificată în 2005 stipulează doar două mandate în fruntea statului, dar Curtea Constituţională a decis că regula nu se aplică preşedintelui în exerciţiu.

Acuzat de genocid

Omar Hassan al-Bashir (67 de ani), preşedinte al Sudanului de 21 de ani şi şapte luni, încheie top 10 al celor mai longevivi dictatori. Are pe numele lui un mandat internaţional de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru genocidul de la Darfur, dar asta nu-l împiedică să călătorească frecvent în afara ţării.