Cum acordăm prim ajutor în caz de insolaţie

Un duş foarte rece poate face mai mult rău decât bine atunci când organismul este supraîncălzit, atrag atenţia medicii de la urgenţe. Cel mai bun ajutor pe care-l putem oferi unei persoane care delirează sau care şi-a pierdut cunoştinţa ca urmare a unei insolaţii este să sunăm la 112.

În stadiul incipient, insolaţia se manifestă prin deshidratare şi printr-o uşoară stare de oboseală şi de slăbiciune generală. Aceste simptome sunt deseori ignorate şi expunerea la soare este continuată, ceea ce complică insolaţia cu dureri de cap, ameţeli, fotofobie (sensibilitate la lumină), tulburări de vedere, febră, frisoane şi vărsături.

O caracteristică a insolaţiei este vărsătura, care, spre deosebire de cea cauzată de probleme digestive, nu este însoţită de greaţă. Dacă expunerea la soare este îndelungată, se poate ajunge la confuzie, la delir şi, în cele din urmă, la pierderea stării de conştienţă. În fiecare vară, medicii recomandă precauţie pentru două categorii de persoane la risc de insolaţie: copiii şi vârstnicii.

În cazul copiilor, mecanismul de termoreglare a corpului nu este suficient de dezvoltat pentru a „gestiona" eficient temperaturile extreme, iar în cazul vârstnicilor, acest mecanism nu mai funcţionează la fel de bine ca în cazul unui tânăr.

Hidratarea este foarte importantă

Indiferent dacă persoana care a suferit insolaţia este conştientă sau nu, ea trebuie, înainte de toate, dusă la umbră, într-un loc răcoros sau într-o încăpere cu aer condiţionat.

Atâta vreme cât persoana care a suferit insolaţia nu are greaţă, nu delirează şi nu şi-a pierdut conştienţa, i se pot administra medicamente pentru scăderea febrei şi pentru calmarea durerilor de cap, de tipul aspirinei şi paracetamolului.

Foarte important este să fie hidratată cu apă, deoarece insolaţia presupune şi o deshidratare severă. Apa nu trebuie să fie însă foarte rece, temperatura optimă fiind de 18-20 de grade Celsius.

„Persoana respectivă poate fi răcorită cu comprese, cu un tricou sau cu un cearşaf ud, dar nici acestea foarte reci, întrucât o diferenţă mare de temperatură generează şoc termic, iar acesta poate duce la stop cardiac", atrage atenţia medicul Bogdan Opriţa, coordonatorul Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă din Bucureşti şi medic-şef SMURD Bucureşti.

Sub nicio formă persoana care a suferit insolaţia nu trebuie să facă duş foarte rece.

Transportul incorect, Pericol de asfixiere

Dacă insolaţia a dus la pierderea conştienţei, primul gest pe care ar trebui să-l facă o persoană care doreşte să acorde primul ajutor este să sune la 112. Apoi, cât aşteaptă salvarea, trebuie să aşeze victima insolaţiei pe laterală, numită de medici poziţie de siguranţă.

„În această poziţie, se previne aspirarea vomei (în eventualitatea în care aceasta apare) în plămâni şi asfixierea. Nu este deloc indicat ca victima insolaţiei să fie transportată la spital de altcineva decât de personalul medical. Într-un autoturism, cel care acordă primul ajutor nu poate aşeza victima în poziţia de siguranţă. În stare de inconştienţă, sfincterul gastric se relaxează şi conţinutul gastric poate fi vărsat, iar apoi aspirat în plămâni dacă poziţia corpului este alta decât cea pe laterală", mai spune medicul Bogdan Opriţa.

Ambulanţa trebuie solicitată nu doar când persoana afectată de insolaţie şi-a pierdut conştienţa, ci şi în cazul în care este confuză sau delirează, pentru că stările semnalează dezechilibre ce nu pot fi tratate decât la spital.

AŞA NU!

Unei persoane care şi-a pierdut conştienţa ca urmare a insolaţiei nu trebuie să i se administreze medicamente sau apă deschizându-i forţat gura, pentru că ea nu poate înghite nimic şi se poate asfixia. Soluţii precum oţetul pus la nas sau palmele sunt ineficiente şi contraindicate de medici.