Limba rusă a lăsat avionul polonez în ceaţă

Piloţii avionului prezidenţial polonez nu au înţeles comenzile turnului de control de la Smolensk pentru că nu pricepeau ce vorbeau controlorii. La patru zile de la moartea preşedintelui polonez, presa din întreaga lume abundă în teorii şocante despre „adevăratele“ cauze ale prăbuşirii avionului.

Pavel Pliusnin, unul dintre controlorii de trafic de pe Aeroportul Smolensk, a dezvăluit portalului de ştiri rus „Life News"  că niciunul dintre piloţii aeronavei preşedinţiei poloneze nu vorbea fluent rusa (limbă în care s-a desfăşurat discuţia dintre piloţi şi turnul de control). Pliusnin susţine că piloţii nu au înţeles cu exactitate indicaţiile date de turnul de control.

„Am vorbit mult cu piloţii. I-am sfătuit să aterizeze pe un alt aeroport pentru că vremea se înrăutăţise", a relatat acesta. Piloţii polonezi au refuzat însă de mai multe ori să schimbe planul de zbor, spunând că vor ateriza pe un alt aerodrom din apropiere.

„Le-am cerut coordonatele exacte. Trebuiau să-mi confirme altitudinea. Nu au răspuns, posibil, pentru că nu vorbeau fluent rusa. Nu prea ştiau nici cifrele", a povestit Pliusnin.

Comunicare dificilă

Un coleg al căpitanului aeronavei  prezidenţiale, citat de portalul „polskaweb" spune însă că acesta vorbea bine rusă şi era bine antrenat pentru orice condiţii de zbor. În plus, controlorii de trafic din Smolensk şi piloţii polonezi se puteau înţelege în engleză, limbă pe care o cunoşteau ambele părţi.

Slaviştii consultaţi de "Adevărul" susţin că piloţii polonezi şi controlorii de trafic ruşi ar fi trebuit să se înţeleagă măcar în privinţa cifrelor, deoarece cuvintele sunt relativ apropiate în polonă şi rusă. Iată doar câteva exemple, în  transcriere fonetică. Cinci: piati (rus.) - pieci (pol.), trei: tri (rus.), tjîs (pol.), trei sute: trista (rus.) - trşî (pol.), altitudine: vîsota (rus.) - vîsocoşci (pol.). Neverosimilă i se pare această ipoteză şi jurnalistului Tomasz Kluz, corespondent al Radioului public din Polonia. El spune că un pilot de 36 de ani, cum era cel al lui Kaczynski, a avut ore obligatorii de rusă în toţi cei patru ani de liceu.

Aeroport cu probleme

Şi jurnaliştii de la „Komsomolskaia Pravda" se întreabă cum a putut aparatul de zbor al preşedintelui Lech Kaczynski să aleagă tocmai Aeroportul militar din Smolensk pentru aterizare. Localnicii din apropierea aerodromului susţin că acesta nu mai era  folosit de un an, că arborii de-a lungul pistei nu mai fuseseră tăiaţi de multă vreme, obstrucţionând vizibilitatea şi că lămpile de poziţie erau deteriorate.

Oficialii ruşi neagă vehement aceste informaţii spunând că aeroportul putea primi orice avion civil sau militar, inclusiv avioane de transport masive precum ILIUŞIN 76 care cântăreşte nu mai puţin de 80 de tone. Potrivit „Kommersant", premierul rus, Vladimir Putin, şi omologul polonez, Donald Tusk, au folosit acest aeroport cu doar două zile înainte de tragedie.

Arme electromagnetice la Smolensk

Este inexplicabilă prăbuşirea avionului preşedintelui polonez ţinând cont de aparatura sofisticată de la bord şi de experienţa piloţilor", comentează şi jurnaliştii agenţiei RGNpress. Ei sugerează că aparatura ar fi putut fi afectată de experimente ale armatei ruse în zonă.

Surse din cadrul Ministerului Apărării de la Varşovia au declarat pentru RGNpress că armata rusă a efectuat, în trecut, manevre cu armament electromagnetic chiar în zona Smolensk.

Jurnaliştii amintesc că, alături de Lech Kaczynski, în avion se aflau numeroase personalităţi cu trecut antirus. Printre ei, Pawel Wypych, şeful CNSAS-ului polonez, şi Grzeogrz Dolniak, vicepreşedintele Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului din Pădurea Katin. În 2008, Moscova a recunoscut că a reuşit să creeze „arma electromagnetică Nikita" în prezenţa căreia aparatura electronică îşi pierde funcţionalitatea.

Avion vechi pe vreme rea

Unii experţi sugerează că de vină ar fi vechimea avionului Tu-154, construit în 1984. Aeronava avea peste cinci mii de ore de zbor la bord şi peste 1.800 de aterizări.

Specialiştii spun că gradul de uzură era extrem de mare pentru un asemenea tip de avion. Ceaţa este o altă cauză posibilă a accidentului. „Pe ceaţă nu poţi vedea pista atunci când cobori. Este ca şi cum ai conduce maşina rapid pe un drum întortocheat, spre o destinaţie pe care nu o vezi", comentează „The Atlantic Magazine".

„Mortul este de vină"

Controlorii de zbor au vorbit în rusă cu piloţii polonezi Foto: Reuters

Niciunul dintre piloţii aeronavei preşedinţiei poloneze nu vorbea fluent rusa. Motiv pentru care echipajul, susţine controlorul de trafic de la Aeroportul Smolensk, nu a înţeles cu exactitate indicaţiile date de turnul de control.

Lech Kaczynski - „sindromul pasagerului VIP"

Fraţii Kaczynski au vorbit la telefon cu jumătate de oră înainte de prăbuşirea avionului prezidenţial, lângă Smolensk. Potrivit unui apropiat al fraţilor Kaczynski, citat de Ria Novosti, Jaroslaw l-ar fi întrebat pe Lech la telefon dacă a aterizat. Preşedintele i-ar fi răspuns că  „încă nu", dar că acest lucru se va întâmpla curând. În lumina acestei discuţii telefonice, teoria potrivit căreia pilotul polonez a ignorat instrucţiunile controlorilor de trafic de pe aeroportul din Smolensk, pentru că era presat de preşedintele Kaczynski să aterizeze la timp devine credibilă.

„Cu siguranţă în cazul lui Kaczynski e vorba despre sindromul pasagerului VIP", a comentat Viktor Timoşkin, specialist în siguranţa transporturilor aeriene. Liderul de la Varşovia a mai avut o dispută în 2008 cu un pilot după ce a refuzat să aterizeze în Georgia aflată în plin război cu Rusia.

Comunicare în engleză de baltă

Experţii români în aviaţie nu susţin întrutotul ipoteza disfuncţionalităţilor comunicării dintre piloţii polonezi şi controlorii ruşi de trafic aerian, dar sunt de acord că personalul care deserveşte aeroporturile din Rusia nu se ridică întotdeauna la standardele minime de cunoaştere a limbii engleze.

„Discuţiile dintre piloţi şi personalul de la sol se poartă numai în limba engleză, după o frazeologie tipică, reglementată de standardele ICAO (International Civil Aviation Organization), frazeologie pe care atât piloţii, cât şi personalul de la sol ar trebui să o cunoască foarte bine", a declarat generalul (r) Ştefan Voian, fost pilot pe Tupolev 154, care a efectuat numeroase zboruri pe aeroporturi ruseşti.

Probleme de comunicare pot apărea, spune pilotul, în cazul unei situaţii de urgenţă, cum a fost cazul celei de la Smolensk, unde lacunele în cunoaşterea limbii engleze a celor din turnul de control ies repede la iveală. Atunci sunt obligaţi să folosească expresii care ies din tiparul tehnic. Ştefan Voian nu exclude o problemă de comunicare cauzată de cunoaşterea precară a limbii engleze. "Chiar şi pe aeroporturile din Italia sunt probleme de limbă, darămite în Rusia. Uneori, sunt probleme majore de comunicare", a mai spus pilotul.

„În anii '90, ruşii vorbeau prost engleza"

Un punct de vedere asemănător are şi un alt pilot român. „Cel puţin în perioada anilor '90, piloţii ruşi vorbeau foarte prost limba engleză. Acum s-au mai pus la punct, pentru că, dacă nu au cel puţin nivelul patru de competenţă în utilizarea limbii engleze în comunicaţiile aeronautice, conform ICAO, nu primesc licenţă de zbor", susţine Doru Cireaşă, pilot la TAROM. Potrivit acestuia, riscul ca personalul de la sol să nu cunoască bine engleza este cu atât mai mare în cazul aeroporturilor militare, cum este cazul celui din Smolensk.

Standard obligatoriu

Normele Organizaţiei Internaţionale de Aviaţie Civilă s‑au înăsprit în 1998, în urma constatării unui număr mare de accidente aviatice cauzate de erorile în comunicaţiile aeronautice. În acel an, Adunarea Generală a ICAO a ridicat şi mai mult cerinţele privind nivelul minimum de competenţă în utilizarea limbii engleze de către piloţi şi personalul care dirijează traficul aerian.

Accentul este pus pe capacitatea piloţilor şi a controlorilor de trafic aerian, atât vorbitori nativi, cât şi nonnativi de engleză, de a înţelege mesajele exprimate în această limbă şi de a comunica fără dificultate.

"Chiar şi pe aeroporturile din Italia sunt probleme de limbă, darămite în Rusia."
Ştefan Voian
fost pilot pe ruta Bucureşti-Moscova