Studiu GfK: 40% dintre români folosesc butelia pentru aragaz

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Patru din zece români utilizează buteliile pentru aragaz, întrucât nu sunt racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor, se arată într-un studiu al GfK România, care arată gradul de mulţumire a populaţiei faţă de serviciile oferite de furnizorii de gaze şi electricitate.

În privinţa furnizorului de curent electric, mai mult de jumătate dintre români spun că sunt satisfăcuţi. 13% însă nu se declară mulţumiţi, motivele fiind în special preţurile ridicate şi desele întreruperi sau defecţiunile reţelei, dar şi lipsa de claritate şi transparenţa la facturare sau fluctuaţiile de tensiune ale curentului electric. În 6% din cazuri, fluctuaţiile de tensiune şi întreruperile de curent au cauzat defecţiuni ale aparatelor electronice sau electrocasnice.

Doar puţin peste jumătate dintre gospodării sunt conectate la cea de gaze naturale. Restul populaţiei (40%) foloseşte butelia ca sursă de gaze, iar o mică parte (6%) nu utilizează deloc gazele naturale.

În timp ce aproximativ 6 din 10 români sunt mulţumiţi de serviciile furnizorului de gaze naturale, 11% din populaţie se declară nemulţumiţi în principal din cauza preţurilor mari, dar şi din cauza presiunii scăzute, a procesului de facturare perceput ca neclar şi existenţa aerului pe conducta de gaze.

Media întreruperilor curentului electric în gospodărie - situaţie datorată furnizorului - a fost de 4 în ultimul an, în timp ce întreruperea gazelor naturale a survenit în medie de 2 ori în ultimul an. 

Informaţiile provin din studiul Omnibus realizat de GfK România în luna martie 2010 pe un eşantion de 1.000 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.

Războiul gazelor: butelie vs. racord

Potrivit unei analize realizate de „Adevărul" în luna februarie, afacerile cu butelii de gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru aragaz au prins extrem de bine în zonele unde nu există distribuţie de gaze naturale sau acolo unde aceasta nu este destul de extinsă. Potrivit companiilor care activează pe această piaţă, anul trecut s-au vândut circa 282.000 de tone de GPL, ceea ce înseamnă aproximativ 26 de milioane de butelii, mai puţin cu 8-10% faţă de anul 2008, ca urmare a scăderii consumului, dar şi pentru că reţelele de gaze continuă să se extindă. Prin urmare, la un consum mediu de o butelie la trei săptămâni - o lună, circa două milioane de familii folosesc buteliile pentru aragaz. Numărul acestora este aproape egal cu cel al consumatorilor casnici de gaze, care se ridică la 2,5 milioane, potrivit Strategiei Energetice a României.

Ţinta principală: sudul ţării

În general, în zonele acoperite de reţelele de distribuţie a gazelor naturale, consumul de butelii de aragaz este scăzut. „Totuşi, sunt clienţi care preferă utilizarea buteliilor de gaz în aplicaţii punctuale. Alţi clienţi utilizează butelii chiar în condiţiile în care există reţele de distribuţie a gazului, datorită faptului că folosirea lor beneficiază de o versatilitate a transportului", au declarat, pentru „Adevărul", oficialii ButanGas, grup prezent în zece ţări, care deţine în România 16% din piaţa de butelii. Aceştia şi-au concentrat afacerile din zona rurală în sudul Munteniei şi în Moldova, în timp ce, pe segmentul urban, au atacat oraşele cu o reţea de gaze slab reprezentată, precum Oradea, Turnu Severin şi Constanţa. Cu peste 5.000 de puncte de vânzare a buteliilor, compania urmăreşte o creştere cu 10% a reţelei în 2010 şi atingerea unei cote de 20% din piaţă.

La rândul său, Gabriel Stoicescu, director Petrom LPG, divizia de profil a companiei petroliere, lider pe acest segment cu o cotă de 37% la nivelul anului 2009, consideră că succesul buteliilor în faţa racordului la reţea îl reprezintă preţul accesibil şi independenţa faţă de alte surse de energie. Petrom dispune de circa 9.300 de puncte de vânzare, iar împărţirea pe zone este oarecum egală. „Deocamdată ne concentrăm pe optimizarea acestor puncte de vânzare. Vom creşte acest număr dacă piaţa o cere", ne-a declarat Stoicescu. Ţinta pentru Petrom în acest an este depăşirea unei cote de 40% din piaţă.

Însă unul din marile dezavantaje ale utilizării buteliilor este faptul că acestea trebuie înlocuite. Astfel că jucătorii din domeniu vin în întâmpinarea acestui inconvenient prin livrări la domiciliu, cum e cazul serviciului introdus de Rompetrol în 2008 în Constanţa, unde buteliile ajung la solicitant în maximum 24 de ore. Reprezentanţii Rompetrol arată că principalii factori care determină populaţia să utilizeze buteliile pentru aragaz este uşurinţa de procurat şi siguranţa în exploatare, fără alte costuri suplimentare. În prezent, Rompetrol Gas are în România circa 7.500 de puncte de distribuţie, concentrate tot în zona de sud a ţării, unde există o tradiţie în utilizarea buteliilor, din cauza reţelei de gaze slab dezvoltate. Rompetrol Gas şi-a propus pentru acest an extinderea cu aproximativ 10% a punctelor de distribuţie, mizând pe zona de vest a ţării şi pe regiunea Moldovei, ţintind o cotă de piaţă de 12% în 2010, faţă de nivelul de 10% din 2009.

Racordul, cost suplimentar

Care sunt avantajele buteliilor? Dacă locuiţi la casă, tarifele pentru racordul la reţeaua de gaze vor atârna greu în bugetul familiei. Potrivit reprezentanţilor E.ON Gaz România, dacă reţeaua de gaze trece pe strada pe care locuiţi, racordul costă, în medie, 1.500 de lei, cu TVA. Însă această sumă variază în funcţie de costurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor deţinătorilor de utilităţi (apă, canal, electricitate, telecomunicaţii etc), de debitul de gaze solicitat, de diametrul şi lungimea branşamentului, dar şi de categoria terenului. Spre exemplu, Alina Malanga din comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, a plătit în total pentru racordul la reţeaua de gaze 2.500 de lei în primăvara anului trecut. Dacă nu există în apropiere o reţea de distribuţie, costurile sunt şi mai mari.

În schimb, dacă locuiţi la bloc şi folosiţi gazele doar pentru aragaz, balanţa s-ar putea înclina uşor în favoarea utilizării gazelor. Familia Stancu, formată din patru membri, care locuieşte într-un bloc de opt etaje din Capitală, a plătit pentru luna decembrie o factură la gaze de 26 de lei. În schimb, preţul unei butelii de nouă kilograme de la ButanGas este de 36-38 de lei, varianta de 11 kilograme de la Rompetrol costă 45 de lei, iar tarifele practicate de Petrom variază între 37 şi 50 de lei pentru buteliile de 9, 10 şi 12 kilograme.

Păreri împărţite pentru 2010

În ceea ce priveşte evoluţia consumului în acest an, companiile de profil au păreri împărţite. În timp ce Rompetrol mizează pe o creştere de 4%, oficialii ButanGas se aşteaptă la o scădere de cel puţin 3-4%, iar Petrom estimează un uşor regres cauzat de inerţia din 2009.

Nu încărcaţi buteliile la pompele de GPL auto!

Ultimul an a fost caracterizat şi de creşterea fenomenului de îmbuteliere ilegală a buteliilor la instalaţiile de GPL auto, spun specialiştii. Majoritatea celor care recurg la asemenea improvizaţii au impresia că autogazul este mai ieftin, întrucât compară preţul unui kilogram de GPL din butelii cu preţul unul litru la pompă, însă un kilogram de GPL este egal cu doi litri. Cel mai grav este faptul că aceştia riscă să se expună unor accidente extrem de grave, întrucât instalaţiile de GPL auto nu sunt concepute pentru încărcarea buteliilor.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite