Scrisoarea adresată de Boldea Camerei Deputaților: „De profesie: interlop“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deputatul interlop Mihail Boldea, dat vineri în urmărire internațională, este fie un politician talentat, grație anilor petrecuți în sălile de judecată apărând cazuri grele de înșelăciune și fals, fie afectat de un sindrom al dublei personalități, după cum o arată o scrisoare transmisă de acesta, în urmă cu trei ani.

Boldea, proaspăt așezat în fotoliul de deputat, în 2009, și-a propus să lupte pentru justiție în timpul serviciului și împotriva justiției în afara lui.

În 24 februarie 2009, Mihail Boldea cerea Camerei Deputaților adoptarea unui proiect de lege prin care să se elimine criminalitatea organizată. Soluția, spune Mihail Boldea, este „o mai mare putere și libertate de acțiune acordată ofițerilor poliției române, care, batjocoriți zilnic de infractori, „aceste reziduri ale societății" nu pot practic reacționa.

„Polițiștii români tebuie ajutați și din punct de vedere al resurselor, dar și legal procedural."

Aceasta era sentința scrisorii deputatului Boldea, după examinarea, am putea spune acum, din interior, a peisajului criminalistic român.

Citește și: Mentorii politici ai lui Boldea: parlamentarii Mircea Toader şi Marius Necula.

„Odată întorși de la „specializările" din Occident, infractorii români au început să vândă stupefiante, să facă trafic cu copilele noastre de 14 ani și să fue mașini de lux pentru a cere înapoi răscumpărarea", scria Boldea în scrisoarea sa denumită „De profesie: interlop".

Deși nu era încă în prim-planul cercetărilor DIICOT și DNA, în 2009, Mihail Boldea avea câteva tunuri imobiliare la activ și semnase deja un contract cu cel puțin un personaj fictiv în afacerea „Aviasan".

Citește și: Deputatul Mihail Boldea spăla banii traficanților de ființe umane

La sfârșitul scrisorii, Boldea avertizează: „Nu cred că trebuie să aşteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României taxă de protecție".

Citiți mai jos întreaga scrisoare a lui Boldea:

„De profesie: interlop"

Asistăm cu toţii, de ceva vreme, la o nouă reorganizare a grupurilor mafiote şi mai ales a domeniului lor de activitate.
Nu e vorba nicidecum de faptul că ele ar fi lovite de criză, ci că afacerile mărunte de care se ocupau până acum nu le mai satisfac orgoliile.

CItește și: Fugarul Boldea putea fi oprit din țară

Dacă până acum, infracţionalitatea organizată a acestora se traducea fie în furtul din buzunar al chenzinei, al rufelor de pe balcon sau a oglinzii retrovizoare de la maşină, fie al exploatării sclavagiste a cerşetorilor de la metrou sau de la colţul intersecţiei, odată întorşi de la "specializările" din Occident, infractorii români şi-au schimbat domeniul de acţiune în sectoare mult mai profitabile.

Vând, astfel, stupefiante şi arme, spală bani, fac trafic cu copilele noastre de 14 ani, fură maşini de lux pentru a cere apoi răscumpărarea, finanţează şi şantajează oameni politici şi oameni de afaceri, cer taxe de "protecţie" a afacerilor de cartier şi chiar a luxoaselor magazine din mall-urile bucureştene.

Arma lor este una singură şi sigură: teroarea.

Sabia ninja a lui Fane, zis Spoitoru', e acum demodată, locul ei fiind luat de armele de foc.

Nici un om de bună-credinţă nu mai poate gândi o afacere profitabilă dacă nu se interesează, înainte de toate, în raza de acţiune a cărui clan are de gând să plătească taxe: Preda? Pietroi? Cămătaru? Şi nu e vorba de taxele către stat, ci taxele plătite pentru prosperitatea acestor suborganizări sociale: clanuri, clănuleţe, găşti sau familii.

Stau şi mă întreb pe ce se bazează acţiunea nestingherită a acestora. În primul rând, pe inacţiunea instituţiilor abilitate ale statului: poliţia şi procuratura.

Nu cred că este vreun membru al acestor clanuri mafiote care să nu fi trecut măcar o dată prin secţiile de poliţie, iar, pentru cei mai mulţi, cazierul judiciar e mai mare decât pomelnicul preoţilor în zi de sărbătoare.
Evident că soluţia în exterminarea acestui tip de criminalitate organizată o ştim cu toţii, însă mereu amânăm aplicarea ei. E vorba, în primul rând, de o mult mai mare putere şi libertate de acţiune acordată ofiţerilor poliţiei române, care, batjocoriţi zilnic de aceste reziduuri ale societăţii, nu pot practic reacţiona. Poliţiştii români trebuie ajutaţi şi din punct de vedere al resurselor, dar şi legal-procedural.

Un al doilea aspect priveşte profesionalismul şi celeritatea anchetării cazurilor de către procurorii români care au această misiune. Degeaba se pun în mişcare toate resursele poliţiei române, dacă, din pricina unui viciu de procedură al procurorilor, infractorul este imediat eliberat. Ca exemplu, vă aduc situaţia neplăcută petrecută în weekend, când protagonistul scandalului de la Plaza România, Eugen Preda, a stârnit un imens scandal legat de "taxa de protecţie", deşi numai anul trecut el fusese anchetat pentru ultraj şi tentativă de omor.

Stimaţi colegi,


Nu cred că trebuie să aşteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României "taxă de protecție".

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite