Din tribuna - Radoi-ul de marti si Radoi-ul de miercuri

Esecul Stelei in fata lui Rosenborg a fost mai mult decat o calificare pierduta. A fost si o lectie de viata, despre cum se poate trece de la sublim la ridicol de la o zi la alta. Mirel Radoi este

Esecul Stelei in fata lui Rosenborg a fost mai mult decat o calificare pierduta. A fost si o lectie de viata, despre cum se poate trece de la sublim la ridicol de la o zi la alta. Mirel Radoi este pentru Steaua mai mult decat un jucator. Este capitanul echipei si sufletul ei. Marti, inaintea partidei de la Trondheim, olteanul era arogant ca de obicei, optimist, increzator in propriile forte. Era idolul suporterilor stelisti, cel mai valoros om din lot si speranta ros-albastrilor in partida de la Trondheim. Au urmat 90 de minute de cosmar in care fundasul a gresit cat pentru o cariera intreaga, mutand bucuria din vestiarul Stelei in cel al norvegienilor. Ziua de miercuri a gasit un Mirel Radoi prabusit. Tacut, izolat, chiar si intr-o tristete generala, fotbalistul a renuntat pentru o clipa la aroganta si isi linge ranile dupa cel mai prost meci din cariera. Suporterii care l-au aclamat in peste o suta de meciuri ii promit acum pumni in gura. Jucatorul, estimat de nasul patron la opt milioane de euro, a facut ca Steaua sa piarda alte patru milioane de la UEFA. Cu jumatate de glas, coechipierii au dat de inteles ca Radoi nu are nevoie de consolare pentru ca este un om tare, care va lasa in urma esecurile. Este drept, esecurile pot fi lasate in urma, dar ele nu pot justifica nicicum pretul de transfer exorbitant cerut de patron si nici aroganta afisata de jucator.