15 torte olimpice, la Bucuresti

Sambata, la Muzeul National de Arta, Ambasada Greciei la Bucuresti si Comitetul Olimpic Roman au deschis expozitia "Tortele Olimpice 1936-2000". Pusa la dispozitie de colectionarul grec Athanasios

Sambata, la Muzeul National de Arta, Ambasada Greciei la Bucuresti si Comitetul Olimpic Roman au deschis expozitia "Tortele Olimpice 1936-2000". Pusa la dispozitie de colectionarul grec Athanasios Kritzinelis, suita de 15 torte alcatuieste o colectie unica, prezentata pentru prima oara in afara granitelor Greciei. Presedintele COR, Ion Tiriac, este de parere ca gestul colectionarului grec este cu atat mai pretios, cu cat Comitetul International Olimpic nu a fixat itinerarul tortei olimpice si pe teritoriul Romaniei in acest an. "A fost ales Bucurestiul pentru aceasta expozitie, pentru ca este capitala celei mai mari tari din Balcani. Daca nu am avut sansa sa avem flacara olimpica pe teritoriul tarii noastre, avem sansa sa vedem 15 torte, din cele mai vechi timpuri pana astazi. Simbol al olimpismului, aprinderea tortei olimpice pastreaza si astazi un ritual inspirat din traditia jocurilor olimpice antice. In fiecare an olimpic, torta este aprinsa la Olimpia, dupa un ritual special. Astfel, este folosita si in prezent o lupa parabolica, realizata de concernul german Krupp, lupa care focalizeaza razele soarelui si, utilizand combustibilul potrivit, se reuseste aprinderea tortei. De la Olimpia, torta este purtata, sub forma de stafeta, de-a lungul a mii si mii de kilometri pana la locul de desfasurare a Olimpiadei. De doua ori, in 1972, in drum spre MUnchen, si in 1980, spre Moscova, flacara olimpica a trecut si pe teritoriul tarii noastre. Athanasios Kritzinelis a fost fascinat de simbolul tortei si a reusit strangerea unei colectii impresionante. "Datorita eforturilor depuse in 1972, atunci cand m-am ocupat de traseul tortei pentru JO de la MUnchen, am primit cadou prima torta olimpica. Atunci mi s-a trezit dorinta de a colectiona toate tortele olimpice". Pe langa valoarea istorica, fiecare torta are povestea ei, povesti care duc cu sine cate o farama din istoria fiecarei olimpiade in parte. Primul itinerar al tortei a avut loc in 1936, cu ocazia JO de la Berlin, dupa ce la precedentele editii tortele erau aprinse direct in cadrul festivitatii de deschidere. In 1952, cu ocazia JO de la Helsinki, organizatorii au luat hotararea ca flacara sa nu treca pe suprafata blocului comunist, intrucat urmarile celui de-al doilea razboi mondial nu fusesera inca sterse. Astfel, torta olimpica a fost transportata cu avionul de la Atena pana la Helsinki. Cu ocazia acestei editii au fost fabricate doar 22 de torte, motiv pentru care sunt foarte rare, astfel ca torta finlandeza este singurul exemplar care lipseste din colectia lui Kritzinelis. In 1956, anul Olimpiadei de la Melbourne, torta olimpica a trebuit sa faca doua drumuri, unul spre Australia si altul spre Suedia. Intrucat organizatorii de la antipozi au refuzat sa organizeze intrecerea ecvestra de teama raspandirii bolilor cabaline, s-a luat decizia ca intrecerea olimpica de hipism sa aiba loc la Stockholm. Drumul tortei olimpice catre Tokyo, in 1964, a fost unic, nu mai putin de 100.603 oameni participand la uriasa stafeta care a transportat flacara, un adevarat record in istoria jocurilor olimpice. Cel mai mare numar de torte folosite s-a consemnat cu ocazia JO de acum patru ani de la Sydney, cand au fost fabricate 12.000 de exemplare.