Un secol de fotbal în Bihor şi două titluri: în ţară şi în Ungaria

Pe stadionul din Oradea, ICO câştiga unicul titlu de campioană a României (1948-1949), după ce triumfase şi în întrecerea maghiară . Este un stadion de tip britanic, construit pentru a găzdui doar meciuri de fotbal, fără pistă de atletism.

Stadionul „Iuliu Bodola” din Oradea are o capacitate de 18.000 de locuri, fiind construit în 1924 şi găzduieşte meciurile echipei FC Bihor. 

Echipele FC Bihor şi FC Bihor II îşi dispută jocurile oficiale pe această arenă, aflată în administrarea Consiliului Local. Stadionul a fost construit în anul 1924, iar de-a lungul anilor a suportat mai multe lucrări de modernizare.

Momentan, la tribuna a II-a accesul spectatorilor este interzis, construcţia urmând a fi demolată şi reconstruită. În vara anului 2007, s-au finalizat lucrările la terenul sintetic, pe care îşi pot desfăşura activitatea echipele de ­seniori şi cele din Centrul de copii şi juniori al FC Bihor, iar în această toamnă se preconizează a fi terminat şi terenul II de antrenament.

La data de 1 iunie 1902, pe terenul din parcul Rhedey (actualul Stadion al Tineretului), arbitrul Jelenik Geza fluiera începutul primului joc de fotbal cu public, disputat pe plaiurile bihorene. Jocul se desfăşoară între două selecţionate locale.

Până în anul 1910, fotbalul bihorean se disputa numai între echipe de pe plan local sub tutela amatorismului, iar din 1910 se pun bazele Clubului Atletic Oradea (CAO).

În 1920 iau fiinţă echipe noi, respectiv Torekves (Stăruinţa), Bihorul, iar în 1925 CFR, care trei ani mai târziu, în 1928 se va uni cu Bihorul. În 1929, Asociaţia “Amateure”, înfiinţată în 1928, se transformă în Clubul Crişana.

A câştigat titlul şi în Ungaria

Între anii 1932- 1938,  CAO a fost una dintre echipele cele mai valoroase ale Diviziei “A”, eşalon în care a ocupat locul II în ediţiile de campionat din anii 1932- 1933 şi 1933- 1934.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial echipa a evoluat în campionatul Ungariei sub numele de Nagyvaradi Atletikai Club şi a reuşit să câştige titlul de campioană (ediţia 1942- 1943).

Simbolul Bodola

Iuliu Bodola a fost unul dintre cei mai mari fotbalişti ai României. Atacant dotat cu tehnică rafinată şi şut puternic, s-a născut la Braşov (26.02.1912), făcându-se însă cunoscut mai ales la Oradea, la CAO, unde a evoluat în trei perioade (1929-1931, 1932-1937 şi 1940-1944).

A cucerit două titluri ale României cu Venus (1938/39 şi 1939/40) şi unul al Ungariei (cu CAO, după Dictatul de la Viena, când nordul Ardealului a fost alipit Ungariei).

Tribuna oficială are aceeaşi vârstă cu stadionul  Foto: I. Drimbău

A mai activat la Braşovia (1922-1929), IAR Braşov (1931-1932), Venus (1937-1940), Ferar Cluj (1945-1946) şi MTK Budapesta (1947-1949).

A jucat atât în naţionala României (48 meciuri / 30 goluri), cât şi în cea a Ungariei (13 / 4). A fost primul fotbalist care a izbutit 100 de goluri în primul nostru eşalon, iar recordul său de reuşite la echipa noastră naţională a dăinuit 58 de ani.

Meciuri memorabile

20.09.1931: România – Cehoslovacia (amatori) 4-1 (Cupa Europei Centrale)
11.09.1932: CAO – Braşovia 3-0 (primul meci din sistemul divizionar jucat la Oradea)
03.07.1949: ICO – CSU Timişoara 1-1 (ultimul meci disputat la Oradea din sezonul care a adus unicul titlu al României acestui oraş)
11.04.1984: România – Israel 0-0 (amical)