Victorie pentru Franţa, avantaj România

Francezii s-au lovit de zidul Belarus în tur

Un succes al „cocoşilor“ coroborat cu trei puncte obţinute de tricolori în faţa Bosniei ar fi combinaţia ideală pentru noi în lupta pentru locul 2. Elevii lui Blanc vor să răzbune eşecul de pe teren propriu din tur (0-1) împotriva unui adversar lipsit acum de opt titulari.

La 3 septembrie 2010, debutul oficial al lui Laurent Blanc pe banca „albaştrilor" a fost „pătat" de cea mai mare surpriză înregistrată până acum în Grupa D, succesul cu 1-0 obţinut de belaruşi chiar la Paris. Dacă pentru francezi a fost singurul pas greşit din aceste preliminarii, ex-sovieticii au avut, ulterior, un parcurs oscilant, inclusiv cu puncte pierdute în faţa Luxemburgului.

Astăzi, la Minsk, surprizele par să fie excluse, în principal din cauza numeroaselor absenţe cu care se confruntă neamţul Bernd Stange, selecţionerul Belarusului: nu mai puţin de opt jucători indisponibili, majoritatea titulari (Moloş, Kulci şi Kornilenko suspendaţi, iar A. Hleb, Kutuzov, Kriveţ, Rodionov şi Amelcenko accidentaţi). O victorie a Franţei ar fi scenariul perfect pentru noi în cursa pentru ocuparea locului doi în grupă, bineînţeles cu condiţia să batem Bosnia. În schimb, dacă Belarus va detona o nouă „bombă", Franţa va veni la Bucureşti, în septembrie, cu cuţitul la os, lucru care nu ne avantajează deloc.

„Cocoşii", obosiţi şi demotivaţi

Pentru Blanc, scăpat teafăr din recentul scandal rasist care a lovit fotbalul francez, principala grijă în această săptămână a fost motivarea jucătorilor săi. Indiferent de culoarea pielii, cei 26 de „cocoşi" convocaţi sunt la capătul unui sezon epuizant în marile campionate ale Europei, meciurile cu Belarus, Ucraina şi Polonia (ultimele două amicale) din luna iunie nefiind deloc confortabile. „Calendarul competiţional este complicat. N-avem ce face, trebuie să rămânem concentraţi", a atenţionat Blanc, care şi-a amintit de un 1-0 chinuit împotriva Andorrei în august 1999, pe vremea când actualul selecţioner era stâlpul defensiv al campioanei mondiale.

Abidal, exemplu pentru Chivu

„Deasupra Ligii Campionilor nu e decât echipa naţională", sunt cuvintele lui Eric Abidal, revenit în lotul „cocoşilor" la două luni şi jumătate de la o complicată operaţie la ficat care i-a pus în pericol viaţa. Proaspătul campion al Europei cu FC Barcelona şi-a justificat astfel dorinţa de a ajuta Franţa să redevină ce-a fost din punct de vedere fotbalistic. Atitudinea lui Abidal e la polul opus faţă de opţiunea lui Cristi Chivu, care a preferat să se concentreze asupra meciurilor de la echipa de club şi să ignore naţionala tricoloră.