Bucureşti: Săli şi bazine, „ruine” în picioare

Pavilionul central din Complexul Romexpo a găzduit finala Cupei Campionilor Europeni dintre echipele masculine de volei Dinamo şi Rapid, ambele din Bucureşti. Astăzi este folosită numai pentru expoziţii. „Floreasca” a găzduit de-a lungul timpului competiţii importante, însă astăzi, chiar dacă nu a fost încă demolată, este departe de standardele arenelor moderne din Vest

"Adevărul de Seară" a încercat timp de o săptămână să treacă în revistă stadioanele şi arenele bucureştene unde s-a scris istoria sportului românesc, în urmă cu decenii, şi care nu mai există. Am observat deseori că în perioada ante şi interbelică s-au amenajat baze moderne pentru acele vremuri iat tendinţa a fost menţinută şi după război. Serialul se încheie astăzi cu trei construcţii care sunt încă în picioare dar care pot fi definite ca „ruine” în picioare.

Locul unde s-au „copt” medaliile

E lesne de înţeles că existenţa a cât mai multor stadioane sau săli, bazine sau patinoare influenţează obţinerea unor rezultate deosebite în competiţiile sportive internaţionale, rezultate cu care deseori ne-am mândrit. Nu întâmplător, ridicarea României în handbal şi volei, produsă din anii 50 a fost facilitată şi de inaugurarea Complexului Sportiv "Floreasca". Aflate în cartierul cu acelaşi nume din Bucureşti, care a fost amenajat pe o fostă groapă de gunoi, sala şi bazinul Floreasca au fost construite în 1949 şi date în folosinţă un an mai târziu. De atunci au trecut şase decenii şi deşi clădirile proiectate de arhitecţii Titus Evolceanu şi Sofia Ungureanu au rămas în picioare, trecerea timpului a făcut ca ambele edificii să nu mai corespundă normelor impuse acum de federaţiile europene şi mondiale. Nu întâmplător echipele de handbal Dinamo şi Steaua au disputat meciuri din cupele europene la Buzău,  acolo unde evoluează în Liga Campionilor şi handbaliştii de la HCM Constanţa şi voleibalistele de la Metal Galaţi.   
 
Lumină slabă la "Polivalentă"
 

Există în Bucureşti alte două construcţii importante, care şi-au legat numele de reuşitele sportivilor noştri. Prima este în Complexul Romexpo, aflat în vecinătatea Casei Presei. Inaugurat în 1965, opera unei echipe de arhitecţi din care a făcut parte şi Ascanio Damian, fost internaţional şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby, Pavilionul Central are o înălţime de 42 de metri, o suprafaţă de 10.000 mp, înscriindu-se într-un plan circular cu diametru de 180 de metri. Acolo, în anii 60 s-a disputat finala Cupei Campionilor Europeni dintre echipele masculine de volei Dinamo şi Rapid, ambele din Bucureşti. Şi deşi la acel meci au asistat peste 10.000 de spectatori mai apoi incinta n-a mai fost folosită pentru sport, ci doar pentru expoziţii.  Ceva mai "tânără" – a fost inaugurată în 1974 - Sala Polivalentă rămâne cea mai importantă sală ce poate găzdui competiţii sportive din Bucureşti. Nici despre aceasta nu se poate spune însă că este la standarde mondiale. Gazdă a întrecerii de gimnastică a Universiadei din 1981, dar şi a Campionatului European de handbal, la feminin, în decembrie 2000, arena a cunoscut o activitate mai intensă în ultimul timp. Anul acesta, de pildă, acolo s-au desfăşurat CM de juniori şi CE de seniori la haltere, CM de kempo, o etapă din Cupa Mondială la judo, precum şi competiţii naţionale la gimnastică ritmică şi întreceri la arte marţiale.  "Polivalenta" continuă, totuşi, să fie ocolită de sporturile de echipă cu mingea, dar şi de formaţia de Cupa Davis, o cauză fiind şi intensitatea luminii - în 1997, la meciul pe care Andrei Pavel şi colegii săi l-au disputat cu Olanda au fost montate  reflectoare suplimentare pentru a se atinge numărul de lucşi cerut de Federaţia Internaţională de Tenis.

Mai citiţi

Bucureşti: REPORTAJ / Republicii, stadionul îngropat
REPORTAJ / Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România
Bucureşti: REPORTAJ / Primul cuplaj pe “Venus”, în 1935
Bucureşti: Rugby-ul, la kilometrul 0
Bucureşti: REPORTAJ / Velodrom sau piesă de muzeu?
Bucureşti: REPORTAJ / Hipodrom ras de pe pământ
Bucureşti: REPORTAJ / Patinoar artificial în 1931