Prima dată în Israel

Echipa antrenată de Ilie Stan n-a jucat niciun meci oficial în Ţara Sfântă. Primul meci al Stelei în Europa s-a consemnat la 27 noiembrie 1957, când roş-albaştrii au jucat la Dortmund, în compania Borussiei. Era cea dintâi manşă, a primului tur, din fosta Cupă a Campionilor Europeni, iar nemţii au bătut cu 4-2.

Steaua, pe numele ei de atunci CCA, s-a impus peste două săptămâni la Bucureşti, scor 3-1, şi a fost nevoie de un meci de baraj, pe teren neutru, pentru a se decide cine merge mai departe. Borussia a învins la Bologna, cu 3-1, iar echipa lui Voinescu, Zavoda, Ienei, Gh. Constantin, Alecsandrescu şi Tătaru a părăsit Europa.

Click pe foto pentru a mări şi a vedea ţările în care a evoluat Steaua în in cei 54 de ani de prezenţă constantă în cupele europene

A lipsit doar la 15 ediţii ale cupelor europene

De la duelul din 1957 s-au scurs 54 de ani, timp în care Steaua a fost o prezenţă constantă în cupele europene. De altfel, roş-albaştrii au lipsit doar de 15 ori din competiţiile europene, ultima dată în 2002-2003.

În total, pe parcursul celor 41 de ediţii în care a participat, steliştii au jucat 241 de meciuri, vizitând şi primind vizita reprezentantelor a 38 de ţări. Niciodată însă, echipa antrenată acum de Ilie Stan n-a avut un adversar din Israel.

Maccabi Haifa e prima formaţie din Ţara Sfântă care va da piept cu echipa română, iar trecerea Israelului în capitolul ţărilor bifate de Steaua va determina şi egalarea în top a rivalilor de la Dinamo, care până acum jucaseră şi ei tot în 39 de ţări.

Pe parcursul drumului ei european, de cele mai multe ori Steaua a jucat în compania echipelor din Spania (26 de meciuri), ţară pe teritoriul căreia s-a obţinut şi cea mai mare performanţă a fotbalului românesc, câştigarea Cupei Campionilor Europeni, acum 25 de ani, tocmai în faţa unei echipe spaniole, FC Barcelona.

În ierarhia adversarelor urmează Franţa (19 meciuri), Belgia (17), Anglia (14) şi Italia (13), iar echipa pe care aceştia au întâlnit-o de cele mai multe ori în cupele europene este chiar Borussia Dortmund, oponenta de la debutul din 1957, care a jucat de şapte ori contra Stelei.

Meciuri în Europa

1. Steaua - 241 meciuri (38 ţări)
2. Dinamo - 176 meciuri (39 ţări)
3. Rapid - 84 meciuri (27 ţări)
4. Craiova - 76 meciuri (24 ţări)
5. FC Argeş - 38 meciuri (13 ţări)

Wiyam Amashe, golgheterul apatrid

Adrian Epure, Amir Kiarash

Cel mai bun jucător din lotul adversarei Stelei, Wiyam Amashe (foto), nu are nicio naţionalitate. Atacantul în vârstă de 26 de ani s-a născut în orăşelul Buq'ata, situat în Ramat ha-Golan, un platou muntos aflat la graniţa dintre Israel şi Siria. Buq'ata este administrat de Israel, însă locuitorii săi se consideră mai degrabă sirieni şi fac parte din comunitatea religioasă druze, ai cărei membri au ca religie o îmbinare dintre tradiţiile iudaice şi cele islamice. Amashe nu deţine însă niciun paşaport valid.

Îi trebuie viză oriunde

Autorităţile din Damasc au încercat să-l convingă să accepte cetăţenia siriană, mai ales că şi oficialii naţionalei erau interesaţi de serviciile sale, dar Wiyam i-a refuzat de fiecare dată. Deşi a jucat pentru naţionalele U19 şi U21 ale Israelului, având permisiunea FIFA, el a refuzat să devină cetăţean cu acte al Ţării Sfinte, pentru că cei din comunitatea sa nu ar accepta aşa ceva. El poate călători cu un permis oferit de Ministerul de Externe al Israelului, însă are nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul oricărei ţări.

„Mi-aş dori să joc pentru naţionala Israelului, dar FIFA nu-mi dă voie să fac acest lucru fără a fi cetăţean israelian. Dacă aş accepta asta, eu şi întreaga mea familie am fi excomunicaţi. Nicio fată n-ar mai vrea să se mărite cu mine, copiii mei ar suferi şi ei în viitor", a mărturisit Amashe în presa din Israel.

Roland Nagy a fost şi el fără ţară

Roland Nagy, fostul fotbalist al Stelei, a fost şi el apatrid timp de şase ani, perioadă în care nu a avut buletin, nu a avut dreptul să iasă din ţară, să aibă cont bancar sau să voteze. Totul a început în 2001, când a renunţat la cetăţenia română cu gândul că o va putea obţine pe cea germană. Un an mai târziu, a fost dat afară de la echipa la care juca, Darmstadt. Pentru că n-a avut decât oferte din ţară, a decis să se întoarcă în Liga I, la UTA. Între timp, nemţii i-au refuzat cererea de acordare a cetăţeniei, iar până în 2007, când a încheiat procesul de redobândire a cetăţeniei române, Nagy nu a avut patrie!