Mihăiţă Neşu, între miracol şi tragedie!

Românul trece prin momente cumplite după ruptura suferită la vertebra gâtului. Varianta optimistă: recuperare totală în câteva luni. Varianta pesimistă: paralizat pe viaţă! Doctorii olandezi spun că pot trece chiar şi câteva luni până când se vor putea pronunţa în privinţa recuperării fotbalistului.

„Accident teribil. Şi incredibil", aşa au caracterizat oficialii clubului FC Utrecht tragedia prin care trece fotbalistul Mihai Neşu (28 de ani), a cărui stare de sănătate nu suferise ieri nicio modificare după operaţia de cinci ore de marţi. „Medicii spun că va dura săptămâni, poate chiar luni până se vor putea pronunţa în privinţa recuperării fotbalistului. Luăm în calcul şi cel mai bun, şi cel mai rău scenariu", a spus, pentru „Adevărul", Harry van Dam, ofiţer de presă la FC Utrecht. Cert este doar faptul că toată lumea se roagă ca Mihăiţă Neşu să nu rămână cu sechele pe viaţă în urma fracturii de vertebră cervicală, adică să nu-i rămână paralizate membrele, total sau parţial. Viitorul carierei fotbalistice a lui Neşu trece astfel în plan secund, o eventuală retragere prematură din viaţa sportivă nefiind considerată o tragedie, ci un scenariu optimist.

„Killerul" Schut e în depresie

Faza accidentării lui Neşu ne-a fost explicată de acelaşi Harry van Dam. „Schut are aproape doi metri înălţime (n.r. - 1,92m) şi 94 de kilograme. A căzut peste Neşu, care are cu 31 de kilograme mai puţin, după o intrare prin alunecare a românului", a menţionat oficialul batav. „Schut e distrus. A plâns, nu-i venea să creadă. Se simte vinovat pentru ce-a făcut, mai ales că nu este genul fotbalistului dur", a completat Van Dam.

„E conştient şi poate vorbi"

Până astăzi, când în Olanda vor ajunge şi părinţii fotbalistului, în frunte cu fostul arbitru Mircea Neşu, lângă Mihăiţă n-a stat decât soţia sa, Maria. Aceasta n-a părăsit deloc Centrul Medical Universitar din Utrecht, fiind singura persoană în afara doctorilor care a avut voie să stea lângă internaţionalul român. Aseară a venit şi prima veste bună, dată de Foeke Booy, directorul tehnic al lui FC Utrecht. „Starea lui e stabilă. Neşu este conştient şi poate vorbi. Viaţa este prioritară acum, apoi vine sportul", a spus Booy, anunţând oficial că gruparea olandeză îl va sprijini atât pe Neşu, cât şi pe familia acestuia.

Suporterii îi pregătesc un tricolor imens

Nu numai oficialii clubului batav sunt alături de Neşu, ci şi fanii echipei din Utrecht. Pentru a-şi demonstra devotamentul faţă de „Bişon", liderii galeriei au promis că duminică, la meciul cu Alkmaar din ultima etapă a campionatului Olandei, vor arbora în tribune un steag imens în culorile tricolorului pe mijlocul căruia să fie imprimat chipul lui Mihăiţă. „Am comandat deja 700 de fulare pe care vom inscripţiona numele lui Neşu, poza lui şi steagul României. Preţul unui fular va fi de cinci euro, iar banii vor fi donaţi familiei fotbalistului", a spus pentru „Adevărul" Arno Hoonake (27 de ani), organizatorul acestei acţiuni. Neşu este un jucător extrem de popular în oraş, anul trecut fiind votat de fani al doilea cel mai bun jucător al echipei.

Ultima tragedie, în 2005

Singurul episod tragic din viaţa sportivă a celor de la FC Utrecht a fost acum şase ani. În noiembrie 2005, jucătorul francez David di Tommaso (26 de ani) a murit în somn după ce a făcut un atac de cord. „Duminică, la ultimul meci, va fi o atmosferă ciudată. Este ultima noastră şansă de calificare în play-off-ul pentru Europa League, dar acum jucătorii nu mai sunt cu gândul la performanţă", a mai spus Van Dam.

"Zeci de fani care au venit în magazin vorbeau, întrebau şi erau îngrijoraţi pentru starea lui Neşu."
Michelle (20 de ani)
vânzătoare, magazin FC Utrecht

"În primele secunde credeam că se va ridica. Însă el a rămas întins la pământ şi urla. Ne spunea că nu se poate mişca şi nu poate respira. A fost îngrozitor. Ne-am simţit atât de neajutoraţi!"
Jan Wuytens
fundaş Utrecht

Trei accidentări similare în rugby-ul românesc

În ultimii 30 de ani, în rugby-ul românesc s-au produs trei accidentări asemănătoare celei suferite de Neşu. În anii '80, un aruncător de ciocan pe nume Iordan, reprofilat în rugbyst, a fost prins sub grămadă, la un derby Dinamo - Steaua. El şi-a fracturat coloana vertebrală şi a murit la puţin timp după aceea.

Pe 11 martie 2006, talonerul George Baltă (Olimpia / 25 de ani) a suferit o accidentare similară, în zona cervicală (vertebrele C6-C7) în timpul unui meci de antrenament. Jucătorul îşi poate mişca mâinile, însă este imobilizat în scaun cu rotile. Ultimul caz s-a produs anul trecut, la un meci de campionat, CSU Arad - CSM Baia Mare. Rămas la pământ, după un contact mai tare cu un adversar, Alexandru Grădinaru (19 ani) a suferit o fractură tot în zona cervicală (C4-C5) şi a decedat la nici patru luni după aceea.