Ion Marin: „SăpăLIGA“ Campionilor
0
Tehnicianul care a lăsat Dinamo pentru a merge în Orientul Mijlociu e la un pas de a califica o echipă mică din Arabia Saudită în varianta asiatică a competiţiei la care „câinii“ visează de ani buni. Ion Marin a părăsit Dinamo la o zi după acel 1-4 cu Galatasaray. Acţionarii au tras de el să rămănă, însă tehnicianul a refuzat. La un an distanţă, „Săpăligă“ se felicită pentru decizia luată.
„Adevărul": Ce înseamnă Al-Ettifaq în fotbalul saudit?
Ion Marin: O echipă mică în comparaţie cu Al-Hilal şi Al-Ittihad, unde se învârtesc milioane de dolari. Diferenţa este că ele sunt conduse de câte un prinţ cu o avere inestimabilă, în timp ce la noi nu există aşa ceva. Avem un preşedinte, un consiliu de administraţie şi un buget de cinci - şase milioane de dolari.
Sunteţi al doilea antrenor român la Al-Ettifaq, după Ioan Andone...
Aşa este, însă după plecarea lui Nelu, acum doi ani, ăştia au vândut tot ce au avut mai bun. Acum am trei străini, doi brazilieni şi un argentinian, care au jucat în ligile inferioare din Portugalia. Se mişcă binişor. Oricum, aici, străinii fac diferenţa. După ultimele rezultate, Peseiro, care e selecţionerul Arabiei Saudite, a convocat şi cinci jucători de la Al-Ettifaq, ceea ce e un lucru mare.
Sunteţi aproape de Liga Campionilor, ceea ce n-aţi reuşit cu Dinamo!
Pentru că n-am fost lăsat. Am luat titlul în 2002-2003, dar apoi m-au dat afară. Revenind la Al-Ettifaq, într-adevăr, e ceva de vis ce am reuşit până acum. Mai ales că, la începutul sezonului, obiectivul era să rămânem în prima divizie.
Pe ce loc s-ar clasa Al-Ettifaq în Liga I?
Undeva pe la mijlocul clasamentului, pe locurile 8-9.
Aveţi apărare mai bună decât Dinamo?
Nu prea am văzut meciurile lor, dar problema defensivei trebuie să o rezolve Nelu (n.r. - Ioan Andone), mai ales că a fost fundaş. Are două soluţii: ori aduce jucători mai buni, ori face o organizare ca la carte.
Aveţi vreun fotbalist care s-ar descurca în campionatul românesc?
Am chiar mai mulţi! Bine, dacă vin la noi, nu o să fie vedete, dar nici nu se vor face de râs.
Şi ar veni?
Nu prea cred, fiindcă aici se câştigă destul de bine. La Al-Ettifaq nu există contract sub 150.000 de dolari pe an, iar cel mai bine plătit jucător ia 400.000 de dolari.
Aţi primit ceva cadouri scumpe după parcursul excelent de până acum? Vreun ceas de 300.000 de dolari...
Nu tată! Ceasuri din alea îţi dă prinţul, iar, după cum ţi-am spus, noi n-avem aşa ceva. La noi, primele sunt mai mici decât în România. Încep de la 400 de dolari şi, dacă legăm mai multe victorii, ajung până la 4.000 de dolari pe meci.
Sunteţi cu banii la zi?
Nu. Sunt şi aici întârzieri, dar important e că nu te păcăleşte nimeni.
Sunt întârzieri din cauza crizei?
Nici vorbă. Aici nu există criză. În plus, se construieşte în draci.
Al-Ettifaq e ca Unirea Urziceni
Trupa pregătită de Ion Marin seamănă mult cu fosta campioană a României. Nu cea care făcea opt puncte în grupele Ligii Campionilor cu Dan Petrescu pe bancă, ci cea actuală, părăsită de vedete. Totuşi, într-un campionat în care giganţii Al-Ittihad şi Al-Hilal au bugete nelimitate, Ion Marin e pe cale să realizeze o mare performanţă cu formaţia din Dammam: calificarea în grupele Ligii Campionilor Asiei. Pentru asta trebuie să se claseze pe un loc între primele patru la finalul sezonului. După 12 etape din 26, Al-Ettifaq e pe trei şi merge „ceas"!
„Rădoi este în scădere din cauza degringoladei de la Al-Hilal"
Mirel Rădoi s-a retras de la echipa naţională
Aţi bătut Al-Taawon, echipa lui Gigi Mulţescu, în ultima etapă. S-a supărat?
Nu. De ce să se supere? Am şi vorbit cu el după meci. Al-Taawon e o nou-promovată, o echipă mai de la ţară. Gigi a făcut o treabă excelentă acolo. Noi i-am bătut cu 1-0, dar au scăpat uşor. Puteam să le dăm mai mult.
Cu ceilalţi români din Arabia Saudită ţineţi legătura?
Ne vedem doar când avem meci direct. De exemplu, acum două etape, am pierdut ca fraierii cu Al-Nassr, unde sunt Zenga, Ovidiu Petre şi Cociş. La final, am schimbat două vorbe cu Ovidiu Petre şi Cociş. În rest, mai vorbesc din când în când cu Rădoi.
E în scădere, aşa cum a spus Lupescu?
S-ar putea să fie, dar din cauza lui Al-Hilal. La ei e degringoladă acum. Preşedintele a demisionat, iar antrenorul Eric Gerets a preluat naţionala Marocului. Problema e că Gerets anunţase că va pleca după terminarea parcursului din Liga Campionilor. Rădoi mi-a povestit că, ştiind că pleacă, Gerets nici nu s-a mai omorât cu firea la antrenamente. Poate că de asta s-a simţit şi o scădere în jocul lui Mirel.
E o pierdere retragerea lui de la naţională?
Absolut! Păi, la noi sunt trei fotbalişti de mare valoare: Chivu, nebunu' de Mutu, care dă dintr-o problemă în alta şi Rădoi.
V-aţi mai adaptat la viaţa din Arabia Saudită?
Da, dar în vară a fost chinuială mare aici. În primul rând că am început campionatul în august, când erau 47 de grade afară şi o umiditate ucigătoare! Numai dacă stăteai pe loc cinci minute, erai fleaşcă. Apoi, am prins şi Ramadanul. Pentru că jucătorii ţineau post şi mâncau abia pe la 7-7.30 seară, începeam antrenamentele de la ora 22.30. Terminam la miezul nopţii, după care mergeam la refacere. Ajungeam acasă pe la două, trei dimineaţă şi rupt de oboseală.
"Aici nu te freacă nimeni la cap. Vin 15 «turbane» la antrenament, se uită. Apoi vorbim zece minute, după care fiecare merge pe drumul lui."
Ion Marin
antrenor Al-Ettifaq
Staff sută la sută românesc
La Al-Ettifaq s-a format o colonie românească. Ion Marin este ajutat de Gheorghe Mihali (secund), Ion Răuţă (antrenor cu portari) şi Constantin Valentin (maseur). La echipa a doua a clubului, antrenor este fostul mijlocaş al Petrolului, Eusebiu Tudor.
Alţi antrenori români răspândiţi prin Arabia Saudită: Gigi Mulţescu şi Florin Motroc (Al-Taawon), Florin Cioroianu şi Gigi Ciurea (Al-Shabab, tineret), Marian Bondrea, Andrei Speriatu, Vasile Dobroiu şi Stelian Badea (club de liga a doua).
Se încarcă comentariile...
