Doar o părere...Hop şi Nelu!
0
Fotbalul nostru e în criză, se ştie. Performanţele sunt modeste, arbitrajele scandaloase, transferurile mate, DNA-ul e pe fir, criza diminuează bugetele, baza materială e precară, perimetrul copiilor şi juniorilor nebulos, tribunele sunt depopulate, fanii de meserie sunt violenţi sau scabroşi.
Federaţia pare şi ea dezbinată, Mircea Sandu e hărţuit iar Mitică Dragomir face
pe marele judecător cu şişu’ sub robă.
În atmosfera aceasta se agită şi Nelu Crăciunescu punând paie pe foc. El a fost un arbitru important care nu a avut însă talentul lui Igna, Jurja sau Anderco, nici flerul lui Bentu, nici bagajul teoretic al lui Gherghe, nici abnegaţia lui Limona. El a fost şi este un veleitar, un tip pragmatic, care a strunit multe partide grele, dar a şi dat cu bâta în baltă, în ţară sau în străinătate.
Ca fotbalist se zice că a fost cam cotonogar. Ca activist în domeniul fotbalului e tot un dur. Un vindicativ. El însuşi recunoaşte într‑un interviu că „am plătit poliţe şi sunt decis să le plătesc în continuare cu orice risc“.
Apoi se răcoreşte tăbărând pe Mircea Sandu, care în 1996 l-a propus la FIFA şi nu la UEFA, adică, după propria expresie, l-a promovat la facultate fără să aibă liceul. Nu ştiam că Mircea Sandu e un fel de precursor al Universităţii „Spiru Haret“. Belicos, Nelu sugerează interviului un titlu incendiar: „Voi fi şeful arbitrilor când va pleca Naşu’“. Adică, niciodată.
Se încarcă comentariile...
