A doua viaţă a lui Chivu a început cu trei trofee

Internaţionalul român a făcut o mărturisire şocantă la finalul meciului de la Madrid, performanţă care a venit la 136 de zile după accidentarea suferită la 6 ianuarie. Chivu este primul român din istorie care face „tripla“ titlu-cupă-Liga Campionilor în acelaşi sezon.

Citiţi şi:

Mourinho printre lacrimi: „Adio Inter!"
Mourinho vine la Bucureşti pentru Chivu

„Adevărul": Cum e să fii campion al Europei?

Cristi Chivu: Este visul suprem al oricărui fotbalist. O dată-n viaţă te întâlneşti cu o asemenea şansă.

Este cea mai frumoasă zi din cariera ta?

Fotbalistic, da. A fost încununarea unui an întreg, după 11 luni de muncă, sacrificii şi tensiune. Dar a meritat!

Eşti primul fotbalist român care face „tripla".

Pentru mine, statisticile sunt mai puţin importante.Oricum, mă bucur că sunt deschizător de drumuri.

De ce ai fost schimbat?

Pur şi simplu n‑am mai putut. M-au prins nişte cârcei, am avut un blocaj. Vin după o operaţie, nu mă simt sută la sută refăcut fizic.

În ianuarie te gândeai că vei ajunge aici?

În ultimele cinci luni m-am bucurat de fiecare zi. Într-adevăr, nu ştiam dacă voi mai putea juca vreodată.

Există un secret al succesului la Inter?

Contează foarte mult orice mic detaliu. Iar o finală nu se joacă, o finală se câştigă!

Ai câştigat trei campionate şi o Ligă. Ce te motivează să continui la Inter?

Contează că trăiesc şi acest lucru mă ajută să‑mi găsesc motivaţia pe viitor.

Inter a câştigat Liga după 45 de ani...

Mă bucur pentru preşedintele nostru, Moratti, şi pentru faptul că am făcut fericite generaţiile de interişti care aşteptau acest succes.

La final ai ţinut neapărat să ai un steag al României.

Aşa am simţit. M-am dus în locurile în care ştiam că sunt soţia mea, mama, prietenii. Asta a fost condiţia pusă de mine când i-am chemat la finală: să-mi aducă un steag.

Totuşi, nu te-ai exteriorizat foarte tare...

Nu m-am exteriorizat pentru că e greu să conştientizezi pe moment ceea ce ai realizat. Este mult stres.

A fost returul de la Barcelona cel mai greu din această campanie?

Toată lumea vorbeşte de acel meci, însă se uită de partida tur, când am câştigat cu 3-1 de la 0-1. Pentru mine, da, a fost dificil să intru în joc direct de pe masa de masaj, fără încălzire.

Regreţi că nu mergi în Africa de Sud?

Asta este, trebuie să ne bucurăm de ce avem. Sunt lucruri mai importante decât o calificare ratată: viaţa, familia. Într-adevăr, au fost campanii eşuate, dar nu putem face decât să o luăm de la zero şi să abordăm preliminariile următoare.

Craiova a scăpat de retrogradare...

Ştiu, am urmărit cu sufletul la gură ultima etapă. Eram în cameră, nu puteam să dorm şi m-am uitat pe internet.

Chivu, în patru ipostaze

PATRIOTUL După fluierul de final, în nebunia generală din tabăra interistă, Chivu s-a îndreptat direct către unul dintre colţurile terenului. Căuta un steag al României, pe care însă nu l-a găsit uşor. Mai întâi a primit unul mic. Au mai trecut câteva minute până să pună mâna pe drapelul tricolor pe care l-a purtat pe întreaga durată a festivităţii de premiere.

COLEGUL Cu steagul pe umeri, Chivu s-a intersectat, pe rând, cu ceilalţi internaţionali din lotul lui Inter care purtau, la rândul lor, drapelele naţionale ale ţărilor lor. Remarcabilă a fost scena în care Chivu s-a îmbrăţişat cu Stankovici, sârbul căzând peste Cristi, poziţie în care cei doi au rămas câteva zeci de secunde.

GLUMEŢUL În drum spre preţiosul trofeu, Chivu a primit şi o mângâiere „părintească" pe chelie din partea lui Michel Platini. Apoi, când i-a venit rândul să ridice trofeul, Cristi şi-a aruncat mai întâi casca în interiorul cupei, vrând parcă să „îngroape" definitiv coşmarul generat de accidentarea la cap.

SINGURATICUL Cu cupa în braţe, jucătorii lui Inter s-au întors pe teren şi au continuat sărbătoarea. Numai Chivu a făcut notă discordantă. Internaţionalul român s-a dus la mijlocul terenului, a adunat ca amintire câteva confetti rămase în urma artificiilor, după care s-a aşezat pe gazon pentru a se relaxa.