Cât de „murdară“ este FIFA?

Între Blatter şi Putin este o relaţie specială

Forul fotbalistic mondial este acuzat din toate părţile de „blătuirea“ alegerilor pentru organizarea Cupelor Mondiale din 2018 şi din 2022. Cei mai virulenţi sunt englezii. Rusia şi Qatar au fost alesele Comitetului Executiv al FIFA, deşi cele mai îndreptăţite candidaturi au fost cele ale Angliei, Australiei şi ale Statelor Unite.

Sub pretextul cuceririi unor noi teritorii, Cupa Mondială va ajunge curând în Europa de Est (2018) şi în Orientul Mijlociu (2022), după ce a trecut prin Africa de Sud (2010) şi se pregăteşte de Brazilia (2014). Evident, aceste patru turnee finale consecutive aruncate în „necunoscut" au provocat nemulţumiri.

„Aşa nu se mai poate! FIFA trebuie să se schimbe din temelii", este o concluzie comună a acuzaţiilor de corupţie care s-au abătut din nou asupra forului condus de Sepp Blatter.

„Aranjament!" , a tunat presa din Anglia, după ce s-a aflat că ruşii n-au avut nicio emoţie joi, la Zürich. „Şeful delegaţiei din Rusia ştia rezultatul încă de miercuri", a scris „The Sun". De-aici şi relaxarea lui Vladimir Putin, care a sosit în Elveţia abia după ceremonie, pentru a-i felicita pe oficialii FIFA. Britanicii au trecut astfel pe plan secund ruşinoasa eliminare din primul tur de scrutin, depăşiţi inclusiv de Belgia şi de Olanda.

Anglia a cules doar două voturi din 22, dintre care unul de la conaţionalul Geoff Thompson! „Am fost trădaţi. Ne aşteptam la cel puţin şase", au precizat insularii. Era şi normal, în contextul în care Comitetul Executiv al FIFA e o mare familie, iar acuzaţiile de corupţie pornite chiar din Albion la adresa a trei-patru membri i-a „deranjat" pe toţi.

Blatter, mulţumit

Nici Qatarul n-a avut mari emoţii, candidaturi puternice precum cele ale SUA şi Australiei fiind „distruse" la vot din start. În primul tur au strâns împreună doar patru sufragii! „Toţi peştii au fost vânduţi!", spuneau reprezentanţii candidaturii iberice cu doar o zi înainte: spaniolii şi portughezii se aşteptau la şapte voturi, pe care le-au primit în ambele tururi.

Preşedintele FIFA este principalul adept al „globalizării" în fotbal. Prin urmare, el şi camarila sa au optat cu siguranţă în favoarea Rusiei şi Qatarului. Nu mai conta faptul că cele două ţări erau considerate printre cele cu „risc ridicat" în ceea ce priveşte siguranţa. Ruşii sunt o ţintă predilectă a atentatelor teroriste, iar ambianţa din Orientul Mijlociu e arhicunoscută. „Cu permisiunea lui Allah, Qatar nu va mai exista în 2022", a fost unul dintre mesajele de pe forumurile din regiune. 

Interesantă este şi relaţia de prietenie dintre Blatter şi Bin Hammam, conducătorul delegaţiei din Qatar şi, în acelaşi timp, preşedintele confederaţiei asiatice. Se spune că, peste patru ani, Blatter se va retrage şi va insista pentru ca în locul său să fie instalat chiar Bin Hammam. Mai mult, cei de la FIFA şi-au asigurat „liniştea" pentru mulţi ani de-acum înainte: ca o coincidenţă, Rusia şi Qatar se află pe locurile 140, respectiv 121, într-un clasament mondial privind libertatea presei. 

Nici ruşii nu sunt bucuroşi

„Organizarea JO în 2014 şi a Cupei Mondiale în 2018 seamănă cu politica patricienilor din Roma antică, a căror relaţie cu plebea se rezuma la asigurarea pâinii şi a spectacolului", a titrat şi publicaţia „Nevazissimaia Gazeta".

15 milioane de dolari a primit ambasadorul Zinedine Zidane de la şeicii din Qatar pentru succesul în alegeri.

8 stadioane dintre cele  28 propuse de Rusia şi de Qatar sunt construite în acest moment.

8.000 de kilometri de drumuri şi 2.000 de kilometri de cale ferată este nevoită să construiască Rusia pentru Cupa Mondială din 2018.