Gheorghe Bosânceanu :„Nu am avut buget de şpagă“

Bosânceanu spune că arbitrii sunt sub orice critică, iar din cauza lor Farul a pierdut între 15 şi 20 de puncte în fiecare sezon.După nouă ani în fruntea Farului, Gheorghe Bosânceanu s-a retras. Un prosper om de afaceri, el consideră că a eşuat în fotbal.

„Adevărul“: De ce aţi plecat de la Farul?

Gheorghe Bosânceanu: Am preluat echipa în 2001, după mari insistenţe din partea autorităţilor locale. Gândeam ca un om de afaceri şi am zis că doi, trei ani o să aduc bani de acasă, în speranţa că la un moment dat o să reuşesc să pun semn de egalitate între cheltuieli şi venituri. Acum însă îmi dau seama că aşa ceva e imposibil.

De ce?

Pentru că în permanenţă vor creşte pretenţiile jucătorilor şi cele ale antrenorilor. Chiar dacă semnezi cu ei contracte pe patru, cinci ani, la începutul fiecărui sezon, îţi cer măriri de salariu şi îţi promit că vor curge lapte şi miere. Bineînţeles că pe parcurs uită de promisiuni şi tu plăteşti ca fraieru’.

Cei de la Primărie n-au încercat să vă convingă să rămâneţi?

Nu. De când am venit eu, au fugit toţi! Cum a venit fraieru’, oamenii care promiseseră că mă vor ajuta au dispărut, iar banii de la Primărie n-au mai venit.

E legată retragerea dumneavoastră de retrogradarea echipei?

Eu iniţial n-am vrut să plec de tot de la Farul. Nu am vrut să zică cineva că fug fiindcă am retrogradat. Am zis însă că nu mai pot să ţin echipa de unul singur şi că sunt dispus să dau jumătate de milion de dolari în sezonul viitor. Am înţeles însă că oamenii care fac afaceri cu Primăria s-ar implica, dacă plec eu. Foarte bine! Eu am stat nouă ani, am făcut ceva, aştept să văd ce vor face alţii.

Există pericolul ca echipa să se desfiinţeze?

În cazul în care Constanţa nu e interesată de această echipa, da!

Cât v-au costat cei nouă ani în fruntea Farului?

15 milioane de dolari pentru o finală de cupă, o semifinală, un loc cinci şi un loc şase în campionat. Prea puţin pentru investiţiile făcute. Am băgat mulţi bani şi nu sunt nababul nababilor. Păi, sezonul ăsta, şi noi, şi Urziceniul am avut bugete de şase milioane de dolari. Numai că ei au câştigat campionatul, noi am retrogradat.

Poate pentru că Dumitru Bucşaru a angajat oameni de fotbal la club care se pricep la fenomen...

Oamenii de fotbal nu sunt buni administratori. Vin din iarbă, au educaţia pe care o au, iar când îi pui să administreze un club sunt depăşiţi.

OK! Dar, nici Ion Marin nu poate fi comparat cu Dan Petrescu...

L-am lăsat pe Ion Marin, fiindcă nu aveam pe cine altcineva să pun. Am negociat cu Sabău, dar m-a refuzat. Apoi, nu ştiu mulţi, dar înainte să meargă la Urziceni, mă înţelesesem cu Dan Petrescu. L-am „mirosit” că are stofă şi mi-am dorit mult ca el să vină la Farul. Am fost la el acasă, am vorbit, ne-am înţeles la bani, la contract, la tot.  Dar, n-a mai ajuns la noi, fiindcă tocmai o cunoscuse pe prietena lui, actuala lui soţie, şi a vrut să fie aproape de ea, care stătea la Bucureşti. Ce mai puteam să fac? Nu puteam să merg de 70 de ori la Dan Petrescu acasă, fiindcă, până la urmă, nu asta e meseria mea. Nu trăiesc din fotbal.

Poate şi când aţi avut un antrenor bun, cum a fost Petre Grigoraş, aţi renunţat prea uşor la el...

E o prostie să spui că eu am renunţat la Grigoraş! El a venit la mine şi a zis că nu vrea să mai lucreze cu jucătorii de la Farul.Ce puteam să fac? Nu puteam să dau afară jumătate de echipă la mijlocul returului.

Cum vi s-au părut oamenii din lumea fotbalului?

Arbitrii şi observatorii sunt sub orice critică! La Farul nu am avut buget de şpagă şi de aceea, în fiecare sezon, am pierdut 15-20 de puncte din cauza arbitrilor.

Banii negri circulă în fotbal din cauza celor care finanţează echipele. Acum doi ani, la o Adunare Generală a FRF, m-am ridicat şi am zis «hai să oprim practicile necurate». Ce s-a întâmplat? Nimic.

Gheorghe Bosânceanu
fost patron Farul

Nu uită şi nu iartă Dinamo

Ce v-a dezamăgit cel mai mult în anii petrecuţi în fotbal?

Faptul că sunt cheltuieli nejustificate şi fără orizont. Cu cât scoţi mai mulţi bani din buzunar, cu atât ţi se cere mai mult. Eşti văzut ca un fraier numai bun de jumulit.

Aţi atacat mereu Dinamo. De ce?

Fiindcă am considerat că oamenii de acolo au cea mai mare „experienţă”. În nouă ani în fotbal, n-a fost vreun meci Dinamo – Farul în care să nu am probleme de arbitraj.

Aţi simţit vreodată că, poate fără ştiinţa dumneavoastră, jucătorii Farului au fost implicaţi într-un meci aranjat?

Aranjat nu, dar cu siguranţă au fost partide în care am simţit că jucătorii Farului au fost motivaţi de alte echipe să câştige, nu să piardă. Şi aici îţi dau celebrul exemplu Rapid – Farul, scor 0-0, înaintea căruia Gigi Becali a fost în cantonamentul Farului şi le-a promis jucătorilor bani dacă încurcă Rapidul. La vremea respectivă, am luat măsuri împotriva celor care au permis să se întâmplă aşa ceva.

Care a fost înfrângerea care v-a durut cel mai mult?

Toate meciurile în care era clar că nu putem câştiga, fiindcă nu eram lăsaţi.

Dar cea mai frumoasă victorie?

Toate victoriile cu Steaua şi cu Dinamo.