Alessandro Del Piero spune adio!

La 38 de ani, jumătate petrecuţi la Juventus, celebrul atacant italian va pune în vară punct carierei de fotbalist. Avea doar 19 ani când semna primul contract cu „Bătrâna Doamnă” din Torino. Vara viitoare, după alţi 19 ani cu bune şi cu rele, Alessandro Del Piero îşi va lua adio de la tricoul bianconero şi, cel mai probabil, de la fotbalul profesionist.

Parcă a trecut o eternitate de la „pariul" făcut în 1993 de Giampiero Boniperti, fostă glorie a lui Juve, care s-a prezentat la Padova pentru a negocia transferul unei tinere speranţe.

„Încă de mic era un jucător complet. Lovea mingea cu ambele picioare cu aceeaşi intensitate. Iar din lovituri libere dădea gol de fiecare dată", şi-a amintit într-un interviu recent preşedintele de-atunci al Padovei, Mariano Puggina, ajuns între timp la 91 de ani. Istoria i-a dat dreptate lui Boniperti: Del Piero a devenit simbolul grupării din Torino, depăşind recordul de goluri deţinut chiar de cel care l-a adus în curtea lui Juve.

I s-a arătat uşa

Din păcate, inevitabilul moment al retragerii lui Del Piero n-a picat aşa cum şi-au închipuit milioanele de fani ai torinezilor. Anunţul n-a fost făcut de jucător, ci de preşedintele Andrea Agnelli, care a spus sec la începutul săptămânii: „Este ultimul an al lui Del Piero la Juventus".

Cârcotaşii consideră că totul e o strategie bine gândită a oficialilor, menită să-l pună pe fotbalist în faţa faptului împlinit. În acest fel, „Pinturicchio" nu mai poate veni, la fel ca în primăvara trecută, să spună că mai vrea să joace un an, bazându-se pe imensa popularitate pe care o are în rândul suporterilor. Aşadar, lui Del Piero i s-a arătat o uşă de ieşire care era, oricum, întredeschisă.

În iulie 2006 a trecut de la extaz la agonie

Cu Juventus, Del Piero îşi trecuse în palmares tot ce se poate: şapte titluri (două retrase ulterior), o Ligă a Campionilor şi o Cupă Intercontinentală. Lipsea însă împlinirea visului din copilărie, acela de a fi campion mondial, cu naţionala Italiei. Fericita clipă a venit la 9 iulie 2006, la Berlin, în finala cu Franţa, decisă de Squadra Azzurra la penalty-uri.

Pentru Del Piero a fost şi o revanşă a ultimului act de la Euro 2000, pierdut contra francezilor, când a fost scos principalul vinovat de presa italiană din cauza ocaziilor ratate. Revenind la anul 2006, la numai câteva zile după ce a ajuns în fruntea lumii, Del Piero avea să cunoască şi reversul medaliei. 14 iulie a fost data retrogradării lui Juventus din Serie A, consecinţă a scandalului de corupţie Calciopoli care lovise fotbalul peninsular. Purgatoriul diviziei secunde nu l-a speriat însă pe „Ale", care şi-a demonstrat din plin cu această ocazie valoarea umană. Deşi cota de piaţă i-ar fi permis să se transfere în altă parte, aşa cum a făcut majoritatea jucătorilor, a rămas să-şi ajute clubul la greu şi să pună umărul la regenerarea „Bătrânei Doamne".

Dovadă de loialitate şi profesionalism, motiv pentru care fotbalul mondial va simţi lipsa lui Del Piero alergând cu limba scoasă după fiecare din sutele sale de goluri.

Se retrage campion?

Ultimul sezon al lui Del Piero ca jucător la Juventus coincide cu renaşterea ambiţiilor lui Juventus de a-şi recupera întâietatea în campionatul Italiei.

Sub conducerea lui Antonio Conte, torinezii sunt pe primul loc după şase etape în Serie A, cu o victorie mare contra campioanei AC Milan. Un nou „scudetto" cu Del Piero în iarbă este şi marea dorinţă a fanilor alb-negrilor, ca o încununare a unei cariere exemplare a unui jucător enorm. Cer prea mult? Cu siguranţă că nu.

"Pentru a obţine rezultate, orice fotbalist trebuie să fie umil, responsabil, cu onoare şi cu spirit de sacrificiu."
Alessandro Del Piero
atacant Juventus

Este familist convins

- Del Piero e fiul unui electrician, Gino, şi a unei menajere, Bruna, fiind născut undeva în nord-estul Italiei, aproape de graniţa cu Slovenia.

- A început fotbalul ca portar pentru că mama sa voia să-l protejeze de accidentări. Şi-a schimbat postul la insistenţele fratelui Stefano, care şi-a convins mama că Alex e mult mai bun ca atacant.

- „Gol a la Del Piero" se spune despre reuşitele care l-au făcut celebru pe italian: acţiune pornită de pe flancul stâng şi şut cu dreptul de la marginea careului mare în colţul îndepărtat al porţii adverse.

- În anul 2000 a fost considerat cel mai bine plătit fotbalist din lume, luând în considerare salariul şi veniturile din publicitate.

- Porecla „Pinturicchio" i-a fost dată de fostul preşedinte al lui Juve, Gianni Agnelli, care l-a asemănat cu celebrul pictor renascentist italian.

- Deşi a fost asociat deseori cu femei celebre (actriţa Valeria Marini sau schioarea Deborah Compagnoni), Del Piero s-a însurat cu o fată obişnuită, Sonia Amoruso, sora fostului său coechipier, Nicola Amoruso, cu care are în prezent trei copii, doi băieţi şi o fată.

- Este talentat la muzică, înregistrând chiar câteva albume proprii. A apărut şi într-un videoclip al trupei Oasis, „Lord Don't Slow Me Down".

286 de goluri  în 696 de meciuri a marcat până acum Del Piero în întreaga sa carieră.

91 de selecţii  şi 27 de goluri are Del Piero la naţionala Italiei, pentru care a jucat între 1995 şi 2008.

Sonia Amoruso îi este soţie din anul 2005   Foto: credit

America îl aşteaptă

Va fi acesta ultimul sezon din cariera lui Del Piero? Sau italianul va accepta să se mai „distreze" un an în campionatul nord-american, urmând astfel exemplul altor mari jucători, precum Henry, Marquez ori Beckham, care-şi completează veniturile la final de carieră? „Încă nu m-am decis. Oricum ar fi, privesc cu plăcere înapoi la cei 20 de ani petrecuţi pe terenul de fotbal la cel mai înalt nivel", a declarat Del Piero.