REPORTAJ EXCLUSIV „Avem Măciuca cea mai tare”

Stadionul din Drăgăşani, unde evoluează Damila Măciuca

Damila Măciuca, echipa de fotbal a „măciucarilor", joacă la Drăgăşani pentru că stadionul formaţiei, aşezat în Valea Ciocanului, este prea înclinat. Locuitorii care se îndeletniceau odinioară cu confecţionarea de măciuci fac „naveta" pentru a merge la meci. Citeşte povestea extraordinară a acestei apariţii inedite în fotbalul românesc.

O zi de toamnă, mohorâtă, cu o ploaie mocănească care pare că nu se mai opreşte. „Comuna Măciuca, judeţul Vâlcea. Bine aţi venit. Dumnezeu să vă binecuvânteze!" scrie pe panoul de la intrarea în comună. Din cele nouă sate ale comunei, unele au denumiri precum Ciocănari, Măciuceni, Oveselu

Denumirea satului vine de la măciucile făcute să se apere de atacatori

„Denumirea satului Măciuceni, şi de aici a comunei, vine de la măciucile sau ghioagele pe care le făceau locuitorii zonei ca să se apare de atacatori, a satului Ciocănari provine de la ciocănarii care construiau măciucile, iar Oveselu, înseamnă oameni veseli. Denumirile au fost date în secolul al XV-lea, pe vremea lui Vlad Inecatul", îmi spune Maria Stoian, o profesoară care se ocupă cu monografia comunei.

Seminţele, la loc de cinste

Ajuns în centrul comunei, animaţia este în toi! La un magazin sătesc, văd tineri care cumpără, la greu, seminţe de floarea soarelui. „Echipa noastră dragă, Damila Măciuca, are meci pe stradionul din Drăgăşani. Aşa că ne pregătim să mergem să o susţinem", îmi spune un tânăr care tocmai îşi făcuse rezervele de seminţe.

Lasă munca la câmp pentru meci

„Ehe... acum plouă, că altminteri vedeai lume aici, câtă frunză şi iarbă. Se strâng să plece la meci. Să vezi când erau în toiul muncii, lăsau câmpurile de izbelişte şi o «tuleau» pe stadion, la Drăgăşani", spune vânzătoarea magazinului. Dumitru Matei (51 ani) este şi el un înfocat al echipei Damila. Este ţintuit într-un cărucior cu rotile, pentru că şi-a fracturat cu ani în urmă coloana, după ce a căzut de pe casă. Conducea o maşină cu comenzi speciale şi tot pe picior de plecare, la meci, era şi el.

Bătutul mingii, sportul măciucarilor

„Aici a fost o unitate militară de radiolocaţie, iar un căpitan, Dumnezeu să-l ierte că a murit electrocutat, formase o echipă de fotbal. Jucau şi soldaţii şi localnicii. De atunci, bătutul mingii a fost un sport îndrăgit de măciucari. Fraţii Niţu, patronii de la Damila, au pus bazele unei echipe profesioniste de fotbal. Nu este niciun jucător din Măciuca în actual echipă, toţi sunt profesionişti şi joacă pe stradionul din Drăgăşani şi pe ei mergem să-i vedem, să-i susţinem. Sunt mândria noastră, a locuitorilor din Măciuca", povesteşte nea Triţă, cum îi spun locanicii omului nelipsit de meciurile echipei.

Da-n, Mi-tică şi La-urenţiu Niţu dau numele firmei Damila

Am lăsat în urmă localitatea Măciuca şi am dat fuga să prind meciul la Drăgăşani ai echipei Damila, echipă al cărei nume vine de la primele silabe ale celor trei fraţi care au înfiinţat-o: Da-n, Mi-tică şi La-urenţiu Niţu. Meciul care s-a jucat sâmbătă, 13 octombrie, cu echipa ACS Poli Timişoara, s-a încheiat 0-0.

Cartonaş galben pentru arbitru

Deşi a plouat „mocăneşte" cel puţin 3.000 de oameni au venit pe stadion de dragul echipei. Atmosfera în tribune a fost una civilizată, iar printre suporteri, nelipsiţi au fost chiar şi primarii din mai toate localităţile din jurul Drăgăşaniului. „Da-i cartonaş arbitrului, dă-i galben şi apoi roşu", se auzea pe stadion, din mulţime, când arbitrul întâlnirii a pierdut cartonaşele pe teren şi i le-a recuperat unul din jucătorii de la Damila.

Mingea se oprea în apă

„Echipa oaspete a fost una care stă bine în teren şi deşi am avut mai multe ocazii decât ei, terenul foarte ud nu ne-a avantajat, mingea se oprea în apă. Rezultatul a fost echitabil, deşi poate meritam victoria", a spus Eric Lincar, fostul fotbalist stelist, antrenor la Damila.

Au început în 2001, cu jucători din Măciuca

Laurenţiu Niţu, unul dintre patronii Damila, a preferat să-l lase pe preşedintele clubului să spună povestea echipei: „În 2001 s-a înfiinţat Petrodam Măciuca, cu jucători din comună, care nu excelau în campionatul judeţean. În urmă cu cinci ani am început un proiect de promovare din judeţ, în divizia D, cu angajaţi ai firmei Damila. Aşa se face că am ajuns în semifinalele Cupei Românei, faza judeţeană. Jucătorii angajaţi ai firmei erau scoşi din producţie şi se antrenau, făceu sport".

L-au adus pe Lincar pentru promovare în Liga a II-a

Muntean continuă povestea echipei: "Din anul următor am început să face o echipă competitivă şi am strâns jucători din alte localităţi şi prima performanţă a fost câştigarea Cupei României, pe judeţ. Am promovat în liga a III, am dat barajul pe stradionul Electra din Craiova în compania echipei Recolta Stoicăneşti, baraj pe care l-am câştigat cu 1-0. Am făcut investiţii în echipă, l-am adus pe Eric Lincar antrenor şi câţiva jucători, am terminat returul fără înfrângere şi am promovat în liga a II-a".

Joacă meciurile la Drăgăşani

Echipa nu joacă însă la Măciuca. "Stadionul din Valea Ciocanului, de la Măciuca, nu a fost omologat de federaţie pe motiv că nu corespunde unei echipe de liga a II-a şi aşa am investit şi jucăm pe stadionul Primăriei Municipiului Drăgăşani", mai spune Muntean.
Un fotbalist de culoare, măciucar fundaş la Damila
La ora actuală nu mai avem în echipă niciun jucător originar din Măciuca, dar vrem să formăm grupe de copii şi juniori. În echipă sunt vreo 7-8 fotbalişti din judeţ, iar restul din ţară, unul dintre ei, Samson Nwabueze, fiind nigerian, cumpărat de la Callatis Mangalia", a spus tânărul Lucian Muntean, preşedintele Clubului Damila Măciuca.

Cantonamentele, în Valea Ciocanului

„Suntem o echipă unită, unde se face performanţă şi unde admosfera este una plăcută şi de bun augur pentru fotbalul de perfomanţă", a spus atacantul Adrian Popa. Echipa Damila se antrenează la Râmnicu Vâlcea, iar cantonamentele le face pe stadionul de la Valea Ciocanului, fotbaliştii fiind cazaţi într-o pensiune aparţinând celor trei patroni ai echipei.

Stadionul din Valea Ciocanului e înclinat

„Avem şi imn pentru echipă, pe care-l cântăm cu mândrie pe stadion. «Avem echipă, avem valoare, avem Măciuca cea mai tare»", îmi spune Dumitru Ruxandra (51 ani) şi el, cândva, un jucător de fotbal de divizia D şi judeţeană. Omul se oferă şi-mi arate stadionul echipei Damila Măciuca, care, din păcate, a fost suspendat de federaţie pentru că are o înclinaţie de 5 %. Locul unde se află amplasat este unul tot cu „rezonanţă" fonetică.... Valea Ciocanului.
„Fiul meu, care lucrează în Bucureşti la o bancă, vine şi mă vizitează atunci când are meci echipa de fotbal Damila Măciuca. Ne dăm întâlnire pe stadion, la Drăgăşani şi apoi vine aici, la Măciuca", spune Virgil Catrinoiu, un fost ofiţer de armată, din Bucureşti, care s-a retras în localitatea vâlceană.

Mizează pe numele lui Lincar

Cel mai cunoscut nume din clubul de la Măciuca este, cu siguranţă, antrenorul Eric Lincar. Tehnicianul de 34 de ani a jucat la Steaua timp de cinci ani (1997-2002), cu care a câştigat două titluri, şi un sezon la Panathinaikos (2002-2003), având şi cinci selecţii la echipa naţională, alături de care a participat la turneul final de la Euro 2000. Fostul mijlocaş şi-a început cariera de antrenor în 2008, la doar 30 de ani, dar până acum a condus doar echipe de nivel scăzut: Inter Clinceni, Viitorul Toporu, Callatis Mangalia şi FC Hunedoara.

Măciuca e pe loc de promovare

După şapte etape din Liga a doua, Dămila Măciuca este pe locul secund în clasamentul Seriei a doua. Dacă ar reuşi să se menţină pe această poziţie, "măciucarii" ar promova în primul eşalon. În Cupa României, Damila a pierdut cu 2-0 pe terenul Petrolului.

Fotografii de Dorel Ţîrcomnicu