AUDIO. EXCLUSIV „ADEVĂRUL“ - Rădoi: „Mutu şi Tamaş nu pot fi înlocuiţi acum“
0
Fotbalistul de 30 de ani e nedumerit de lipsa rezultatelor, spunând că actualul lot al roş-albaştrilor e la fel de valoros ca cel din perioada în care echipa a ajuns până în semifinalele Cupei UEFA.
În Asia, Mirel Rădoi şi-a găsit exact ce şi-a dorit: linişte. Şi în plan financiar, dar şi în cel personal. Câştigă vreo două milioane de dolari pe sezon şi, bonus, a scăpat şi de „prietenii" lui: ziariştii. Îl văzusem în Arabia Saudită, când era la Al-Hilal. Acum ne-am întâlnit şi în Emirate, la Al-Ain. A fost glumeţ, amabil şi în largul lui. Totul până la interviu. Când a văzut pixul şi hârtia, mi-a tăiat-o scurt: „Nici vorbă! Sunt în silenzio stampa. Îmi pare rău". Până la urmă, după o „negociere" la sânge, s-a lăsat convins să vorbească, iar când a început dialogul, n-a evitat nicio întrebare.
„Adevărul": Cum e viaţa în Emirate?
Mirel Rădoi: Viaţa extrasportivă e mult mai liberă decât în Riad. Oamenii de aici sunt mult mai deschişi. Din păcate, şi aici e la fel de cald ca în Arabia Saudită (râde).
Eşti de trei ani în Orientul Mijlociu. Ce-ţi place şi ce nu?
Nu-mi place căldura! Eu şi când eram în România şi era soare şi caniculă, pentru mine era deranj mare (râde). Paradoxal, am ajuns să-mi petrec ultimii ani din cariera unde sunt, probabil, cele mai mari călduri din lume. În schimb, şi aici, dar şi în Arabia Saudită m-au surprins oamenii. Nu mă aşteptam să fie aşa deschişi. Noi, românii, şi arabii ne asemănăm într-un fel. Şi ei sunt oameni săritori, te ajută imediat dacă ai nevoie de ceva.
Hai să vorbim de fotbalul românesc, mai precis de Steaua...
Au fost meciurile în acelaşi timp cu antrenamentele noastre şi nu prea am apucat să văd multe jocuri ale Stelei în acest sezon. Din ce am văzut, echipa suferă la postul de fundaş dreapta. Totuşi, după lotul pe care îl are Steaua, dacă nici anul ăsta nu ia campionatul, atunci nu ştiu când ar mai putea! De mult timp, Steaua n-a avut un lot atât de valoros. Practic, lotul de acum e comparabil cu cel din perioada 2005-2007, când era Oli (n.r. - Cosmin Olăroiu) antrenor.
Bourceanu e noul Rădoi, cum se spune?
Steaua avea nevoie de un mijlocaş mai defensiv, care să fie de profilul lui Bourceanu. El e un fotbalist care are şi o abilitate tehnică bună, pe lângă felul lui de a fi un luptător. Steaua avea mare nevoie de Bourceanu!
"Cu tot respectul pentru cei care sunt concurenţii lor pe posturi la naţională, eu cred că Mutu şi Tamaş nu pot fi înlocuiţi acum.''
E adevărat că ai insistat pentru transferul lui?
Anul trecut am fost în vacanţă la naşul meu (n.r. - Gigi Becali) şi vorbeam despre fotbal. I-am spus că poţi să aduci cei mai tehnici jucători din lume şi pe Messi. Nu o să faci însă nimic, atâta timp cât n-ai şi un jucător care să-ţi facă şi „treaba murdară", ca să zic aşa. Până şi Barcelona trăieşte foarte mult prin Busquets, prin Mascherano. Plimbă Barça mingea, dar, la un moment dat, trebuie să fie şi cineva care să alerge şi să o recupereze. De aceea, eu cred că Bourceanu pentru Steaua a fost un implant foarte bun.
Dintre noile achiziţii ale Stelei, de cine îţi mai place?
De Florin Costea. Poate că domnul Mititelu o să se supere acum pe mine (râde), dar eu i-am spus, cândva, că, dacă ar fi să aleagă dintre echipele din România, atunci Florin Costea va alege Steaua. Fiindcă e genul de echipă care se potriveşte perfect pe profilul lui. Păcat că Steaua s-a mutat din Ghencea. Acolo, terenul, unul lat şi lung, era perfect pentru calităţile lui Florin. Mă bucur pentru el că a ajuns la Steaua, dar îmi pare rău pentru Craiova şi pentru Mititelu că Florin a semnat din postura de fotbalist liber de contract.
De ce?
Aş fi vrut ca transferul să fi fost făcut în alte condiţii. Adică ori pe bani, ori sub o altă formă, astfel încât şi Craiova să se fi ales cu ceva. Eu sunt un simpatizant al Universităţii, chiar dacă am jucat la Steaua. Recunosc, am ţinut cu Ştiinţa înainte să evoluez la Steaua. După ce am ajuns în Ghencea, normal, nu mai puteam să ţin cu o altă formaţie. De atunci, Steaua a devenit opţiunea numărul unu pentru mine şi aşa va rămâne mereu. Universitatea Craiova va fi însă a doua opţiune.
Prietenul tău, Nicoliţă, şi-a îndeplinit visul. A prins un transfer afară...
M-am bucurat enorm de mult pentru el! Merita din plin acest transfer, fiindcă intrase şi el într-un moment în care nu ştiu dacă putea să dea mai mult pentru Steaua.
Crezi că se va adapta la Saint-Etienne?
Campionatul francez e unul în care se pune accent pe partea fizică, iar Nicoliţă e un jucător cu calităţi fizice extraordinare. Eu sper ca el să se acomodeze repede la Saint-Etienne. Am văzut primul lui meci în care, din păcate, au pierdut cu 3-1, dar au întâlnit un adversar foarte bun, Lille, campioana en-titre. Bănel însă mi-a plăcut cum a jucat. A debutat destul de bine. Asta deşi cu trei zile înainte jucase pentru echipa naţională, contra Franţei, într-un meci în care a alergat de a înnebunit pământul (râde).
''Torje e foarte bun pe poziţia de mijlocaş lateral, e un fotbalist de viteză, are o îndemânare tehnică bună, însă nu cred că e un număr 10.''
Tu ai renunţat la gândul de a juca la o echipă din Europa, din afara României?
Da, fiindcă am ales acest drum în Asia. Chiar şi acum un an, înainte să vin aici, la Al-Ain, am avut posibilitatea să mă întorc în Europa.
De unde aveai oferte?
Din Rusia, din Grecia şi din Franţa, însă propunerile respective nu se ridicau la nivelul financiar care se poate aici. Nici nu erau cluburi de mare renume şi atunci am decis să vin la Al-Ain, la un proiect nou. În plus, a contat la acest proiect şi venirea lui Oli, altfel, probabil că alegeam altceva.
La Steaua când te întorci?
Nu ştiu. Aşa, aş zice după ce o să termin aceşti doi ani cât durează contractul meu la Al-Ain. Steaua însă văd că ia numai jucători de 22, 23, 24 de ani. Eu o să fiu o „băbăciune" până îmi termin contractul aici, iar Steaua nu o să mai aibă nevoie de mine (râde cu poftă).
Şi atunci...
Rămâne de văzut din ce postură o să mă întorc în România. Poate ca antrenor secund, poate ca manager, poate ca impresar, vom vedea (râde).
"Cea mai frumoasă amintire a mea la naţională e Euro 2008. Cele mai triste? Ciocnirea cu Raţ, tot la Euro, plus golul de 2-2 încasat în Danemarca, atunci când am ratat calificarea la Euro 2004. ''
"N-am fost niciodată în deşert. Am auzit că e frumos, ştiu că turiştii care vin aici merg în safari în deşert. Au insistat şi soţia, dar şi copiii să mergem şi noi, dar, deocamdată, n-am avut curajul. Mi-e teamă să văd un scorpion sau un şarpe. ''
„Sunt sigur că Mutu ar fi dat gol în meciul cu Franţa"
Te întorci la echipa naţională?
S-a vehiculat în presă că aş fi vorbit cu nea Piţi sau cu altcineva din stafful naţionalei. Chiar n-am vorbit cu nimeni. Aş vorbi, dar aş evita subiectul revenirii mele la lot, fiindcă aş refuza o asemenea propunere.
Tot din cauza episodului cu Lupescu?
Nu. Dacă n-ar fi existat problema cu Lupescu, nu m-aş fi retras. Recunosc, acum mi-ar fi mult mai uşor să vin la echipa naţională. Am de mers o oră cu maşină până în Dubai, de acolo iau avionul direct spre Bucureşti şi sunt în România după un zbor de patru ore. Din Arabia Saudită, mi-era mult mai greu să ajung la acţiunile naţionalei. Mergeam cu maşina o oră. Apoi, schimbam două avioane.
S-a spus că nu mai vii la lot şi fiindcă vrei să te concentrezi asupra carierei tale la echipa de club...
Ca să fiu sincer, şi asta e un motiv. Eu am făcut 30 de ani, nu o să-mi fie la fel de uşor ca acum patru-cinci ani să fac drumul de aici până în ţară şi înapoi. Vin de aici, de la 45-46 de grade, mă duc şi joc în Belarus sau în Bosnia, unde sunt 20 de grade. Organismul va resimţi o astfel de schimbare bruscă, Doamne fereşte, o să fac vreo ruptură şi apoi nu o să fiu în stare să-mi ajut nici echipa de club, nici echipa naţională. Şi atunci, mai ales după tot ce s-a întâmplat în jurul echipei naţionale, am luat decizia de a mă retrage.
Te-a deranjat şi faptul că Mircea Sandu i-a luat apărarea lui Ionuţ Lupescu în disputa cu tine?
Nu. Până la urmă, el e preşedintele federaţiei şi poate să spună ce vrea, la fel ca Ionuţ Lupescu. Şi el era directorul sportiv al FRF la vremea respectivă şi putea să zică orice. Eu cred însă că Lupescu trebuia să gândească mai bine înainte să vorbească. Sau, nu ştiu, mă gândesc că poate s-a vrut să existe aceste discuţii şi e bine până la urmă că totul a ieşit la iveală.
S-a vrut în ce sens?
Nu ştiu, poate că intenţionat s-a vrut să existe o asemenea dispută între mine şi Lupescu. Dacă am început să ne atacăm public, înseamnă că s-a întâmplat ceva la nivelul echipei naţionale. M-a deranjat foarte tare, mai ales că, ştie şi Răzvan (n.r. - Lucescu), noi vorbeam foarte mult despre această unitate a grupului.
Cum ţi s-a părut scandalul cu Mutu şi Tamaş?
Eu am văzut altfel această tevatură înaintea amicalului cu San Marino. Cu siguranţă, nici Mutu, dar nici Tamaş n-au consumat alcool. De asta sunt convins, fiindcă am vorbit cu amândoi. Poate să-i acuze oricine şi pe mine la fel, însă eu îi cred şi, la felul cum au vorbit cu mine, eu cred că n-aveau nimic de ascuns. Au recunoscut că s-au întors la hotelul naţionalei cu o întârziere de 50 de minute, o oră, dar atât. Oricum, sunt sigur că amândoi vor juca multe meciuri de acum înainte la naţională. Pentru că nea Piţi (n.r. - Victor Piţurcă) ştie exact ce s-a întâmplat. Dacă Mutu şi Tamaş ar fi consumat alcool, vă spun eu că nu mai pupau echipa naţională!
Ţii foarte mult la Adi Mutu...
Eu, în acest moment, şi de aceeaşi părere eram şi pe vremea lui Răzvan Lucescu, nu văd echipa naţională fără Mutu. Eu spun că, dacă Mutu era pe teren în meciul cu Franţa, nu neapărat câştigam, dar, cu siguranţă, marcam gol sau goluri.
„Nu pot vorbi cu Neşu la telefon"
Neşu?
Sincer, nici nu ştiu ce să spun, fiindcă n-am cuvinte. Sper ca Dumnezeu să-i dea sănătate şi să redevină Mihăiţă pe care îl ştim noi. Contează mai puţin dacă va continua să joace fotbal sau nu. Cu toţii îl vrem pe Mihăiţă să fie acelaşi caracter puternic pe care îl ştim. Era mereu cu zâmbetul pe buze, indiferent dacă era cu capul spart sau dacă era la cumpărături. Toţi trebuie să fim aproape de el, măcar cu gândul.
Ai vorbit cu el la telefon?
Nu. I-am zis şi lui George (n.r. - Ogăraru) că mi-e mult mai uşor să vorbesc cu el prin mesaje decât la telefon pentru că m-aş emoţiona eu, m-aş pierde şi n-aş ştii ce să vorbesc cu el.
Ai reuşit să vezi meciul cu Franţa?
Doar repriza a doua, fiindcă am avut antrenament şi recuperare. Mi-a plăcut foarte mult echipa naţională, îmi pare rău că n-au câştigat. Din păcate, meciul s-a jucat pe un teren de doi lei! Arăţi un stadion de 50.000 de persoane, arhiplin, oameni cu steguleţe care cântă, care zâmbesc în tribune şi te faci de tot râsul cu un asemenea gazon.
Ai fost şocat când ai văzut imaginile, nu?
Pur şi simplu, nu mi-a venit să cred. Acel teren a fost un mare dezavantaj pentru jucătorii ambelor echipe. Mi-am adus aminte de meciul cu Danemarca. E incredibil aşa ceva! Numai în România cred că se poate întâmpla.
CV
- Mirel Rădoi
- Data şi locul naşterii: 22.03.1981, Turnu Severin
- Post: fundaş central, mijlocaş defensiv
- A jucat la: Drobeta Tr. Severin, Extensiv Craiova, Steaua, Al-Hilal (Arabia Saudită), Al-Ain (Emirate)
- Selecţii / goluri naţională: 67 / 2
- Palmares: Trei titluri şi două Supercupe cu Steaua, două titluri şi două Cupe ale „Coroanei Prinţului" cu Al-Hilal
Se încarcă comentariile...
