Mărirea şi decăderea fostelor noastre glorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ vă prezintă destinele jucătorilor care au făcut parte din cele trei formaţii de legendă  ale  fotbalului românesc, Craiova Maxima, Dinamo 1984 şi Steaua 1986.

Marile succese nu aduc întotdeauna şi realizarea financiară. Aceasta este concluzia care se poate trage după o analiză a situaţiei pe care o au acum jucătorii celor mai bune trei echipe de club din istoria fotbalului românesc: Steaua '86, Dinamo '84 şi Craiova Maxima. Au avut ghinionul de a juca într-o perioadă în care salariile şi primele erau în lei şi în care aveau interzis să plece în străinătate. Au strâns ce au putut, iar cei cu minte şi ceva noroc şi-au asigurat şi viitorul. Alţii, deloc puţini, au rămas doar cu amintirile şi îşi caută acum locul într-o societate în care gloria nu potoleşte deloc foamea.

Dinamo 1984

Ioan Andone şi Mircea Rednic sunt cel mai realizaţi dintre componenţii celei mai mari echipe a lui Dinamo, cea care a disputat semifinala de Cupa Campionilor cu Liverpool în 1984. Ambii au început să se ridice financiar la câţiva ani după Revoluţie, ca urmare a faptului că au evoluat în străinătate unde au reuşit să strângă bani, pe care i-au investit îndeosebi în proprietăţi imobiliare.

Rednic, care a activat în Turcia şi Belgia, este proprietarul unui palat boieresc la Sinaia şi a unei vile impresionante în Capitală, evaluate împreună la aproximativ 10 milioane de euro. Andone a făcut bani şi în perioada în care a jucat în Spania şi Olanda, dar şi când a antrenat în spaţiul arab. Are afaceri imobiliare şi îşi permite să stea acum pe tuşă. 

Alexandru Custov, fără bani de sicriu!

Dintre toţi marii jucători ai lui Dinamo din 1984 cea mai tristă soartă au avut-o mijlocaşul Alexandru Custov şi atacantul Viorel Turcu. Custov nu s-a putut realiza din cauza problemelor cu alcoolul şi a murit în 2008 într-o sărăcie cruntă. Costurile de înmormântare au fost suportate de conducerea clubului din Ştefan cel Mare, întrucât familia nu avea bani nici pentru sicriu.

Ioan Andone (stânga) şi Mircea Rednic sunt milionari în euro   Foto: MEdiafax



Turcu n-a reuşit nici el să-şi pună bani deoparte ca să trăiască liniştit. Sănătatea i-a jucat şi ea mari feste. Are diabet şi i-au fost amputate ambele picioare, iar azi, supravieţuieşte mai degrabă din ajutorul pe care îl primeşte periodic de foştii lui colegi. Nelu Stănescu, fundaşul stânga, s-a stins din viaţă şi el sărac, la doar 46 de ani, în urma unui infarct.

Stau bine financiar

Mircea Rednic - antrenor Khazar Kankaran, Cornel Dinu - administrator delegat la Dinamo, Ioan Andone - antrenor, liber de contract, Ion Marin - antrenor, liber de contract, Cornel Ţălnar - scouter Dinamo - are afaceri în Alba Iulia, Gheorghe Mulţescu - antrenor Sportul

Fără probleme financiare

Constantin Eftimescu  - secretar general la Dinamo, Dumitru Moraru - responsabil cu pregătirea portarilor la loturile naţionale de juniori, Ionel Augustin - antrenor, liber de contract, Costel Orac - antrenor, liber de contract

Modeşti

Marin Dragnea - antrenor la ACS Berceni (Liga a III-a), Alexandru Nicolae - angajat Dinamo, serviciu administrativ, Lică Movilă - antrenor, are o şcoală de fotbal la Răcari (Dâmboviţa), Gheorghe Iamandi - poliţist la Tulcea

Probleme financiare mari

Viorel Turcu - şomer

Decedaţi

Nelu Stănescu, Alexandru Custov

image

Steaua 1986

Şapte dintre componenţii lotului care a cucerit Cupa Cupa Campionilor Europeni în 1986 nu pot spune cu mâna pe inimă că au un trai decent.  Cu cea mai grea situaţie se confruntă Mihail Majearu. Trăieşte de pe o zi pe alta într-o comună de lângă Bucureşti. Locuieşte într-o casă cu două camere, fără încălzire. „N-am nici sobă. Astă-iarnă m-am descurcat mai cu o pătură, mai cu un calorifer pe curent, mai cu dinţii strânşi. Am avut şi ghinion, aşa cum am avut toată viaţa, că a fost iarna foarte grea, dar uite că am scăpat cu viaţă", a dezvăluit recent fostul play-maker al Stelei.

Bălan a vrut să se sinucidă de două ori

Cam la fel de tristă este şi povestea lui Lucian Bălan. Din cauza sărăciei, fostul mijlocaş a încercat să se sinucidă în două rânduri. Alcoolul nu-l lasă deloc să profeseze, după ce a fost dat afară de la Steaua păţind acelaşi lucru şi la Chiajna, unde mai primise o şansă la echipa secundă. Nici Weissenbacher şi nici Constantin Pistol nu reprezintă cazuri fericite. Ca să-şi câştige existenţa, primul a lucrat la o fabrică de betoane în Germania, iar cel de-al doilea a fost taximetrist şi paznic la un depozit din Piteşti.

Piţurcă avea 700.000 de dolari la Revoluţie

Antrenor secund şi jucător al echipei care a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, Anghel Iordănescu e cel mai realizat. Are o avere de aproximativ 10 milioane de euro, conform topului Forbes din 2010. În prezent este senator şi are conform declaraţiei de avere 11 terenuri intravilane şi extravilane, patru case în Capitală, o casă de vacanţă la Snagov şi una la Breaza.

Iordănescu este printre acţionarii Hotelului Belvedere din Predeal, iar din contracte de închiriere încasează, anual, peste 200.000 de euro. Cei mai mulţi bani, pe care i-a câştigat într-un timp relativ scurt, au fost cei din vremea în care antrena, în Arabia Saudită, la Al Hilal. În doar opt luni de antrenorat, în anul 2001, el a reuşit să adune circa trei milioane de dolari. Nu la fel de bogat, dar pe aproape e şi Victor Piţurcă. „La Revoluţie am avut 700.000 de dolari, câştigaţi în Franţa, la Lens. Îi ţineam într-o bancă din Luxemburg. După ce i-am scos i-am investit în terenuri şi proprietăţi. Am fost inspirat", a dezvăluit selecţionerul echipei naţionale, care n-a făcut bani mulţi din fotbal, dar s-a scos din afaceri.

Tudorel Stoica s-a ridicat pe imobiliare

Bine stă cu banii şi Tudorel Stoica, el mutând inspirat pe piaţa imobiliară, atunci când s-au dat adevărate tunuri în acest sector. Fostul căpitan al Stelei a beneficiat de banii pe care i-a câştigat ca jucător, la apusul carierei, în străinătate, dar şi de cei luaţi de la Anderlecht, club pentru care a lucrat în deceniul trecut. Cu stare financiară bună e şi Bölöni. A câştigat şi ca jucător la Racing Jet Bruxelles, Creteil şi Orleans, dar mult mai mult ca antrenor, în Franţa, Portugalia, Belgia, Emirate sau Grecia. Bölöni n-are afaceri şi a făcut milioane de euro doar din fotbal. Balint şi Lăcătuş au strâns şi ei cât să trăiască foarte bine, din cariera de jucător, cât şi din antrenorat.  

Ienei are 2.500 de lei pensie

Lista foştilor stelişti realizaţi financiar se opreşte aici. Iovan, Belodedici şi Stângaciu sunt OK, dar depind de posturile pe care le ocupă. Emeric Ienei are o pensie de 2500 de lei, de pe urma carierei militare, în vreme ce Duckadam a ieşit dintr-un impas financiar şi s-a mai reglat cu cei 3.000 de euro pe care îi primeşte lunar de la Steaua, al cărei preşedinte, mai mult de onoare, este. 

20 de mii de lei şi câte un ARO de armată au primit steliştii duoă ce au câştigat Cupa Campionilor Europeni.

Stau bine financiar

Gavrila Pele Balint - selecţioner Moldova, Ladislau Bölöni - antrenor PAOK Salonic, Tudorel Stoica - om de afaceri, Marius Lăcătuş - antrenor, liber de contract, Victor Piţurcă - selecţioner România, Anghel Iordănescu - senator

Fără probleme financiare

Ştefan Iovan  - angajat FRF, responsabil cu loturile de juniori,  Miodrag Belodedici - director loturile naţionale de juniori, Emeric Ienei - pensionar, Dumitru Stîngaciu - antrenor secund la Kuban Krasnodar, Helmuth Duckadam - preşedinte Steaua

Modeşti

Ilie Bărbulescu - observator FRF, Adrian Bumbescu - antrenor liber de contract, Anton Weissenbacher - muncitor la o fabrică din Germania, Marin Radu - antrenor la Petrolul Videle (Liga a III-a)

Probleme financiare mari

Mihail Majearu - antrenor, liber de contract, Lucian Bălan - antrenor Concordia Chiajna 2, Constantin Pistol - angajat la un depozit din Piteşti

Craiova Maxima

Soarta a fost zâmbitoare cu Rodion Cămătaru şi Ilie Balaci, foşti componenţi ai Craiovei Maxima, echipă eliminată de Benfica în semifinalele Cupei UEFA, în 1983. Averea fiecăruia dintre ei a sărit de mult peste un milion de euro. Cămătaru a început să facă bani imediat după Revoluţie, din comerţul cu haine, electronice şi alte produse. Lua marfă din străinătate şi o vindea în ţară. Acum deţine la Craiova mai multe terenuri, spaţii comerciale, magazine, precum şi restaurantul cu specific chinezesc Dragonul de Aur. În viitorul apropiat urmează să ridice primul hotel de cinci stele din Bănie. Balaci a făcut avere antrenând în spaţiul arab. „Numai la Al Sadd am câştigat un million de dolari din salariu şi prime", a dezvăluit cel poreclit „Prinţul deşerturilor". El ar fi putut avea mult mai mulţi bani decât are, însă e recunoscut ca o „mână largă".

Tilihoi şi Negrilă n-au avut noroc de bani după ce s-au lăsat de fotbal şi trăiesc destul de modest 



În topul bogaţilor din Craiova Maxima intră şi Costică Ştefănescu, şi Aurică Ţicleanu. Cei doi au făcut bani tot ca antrenori în spaţiul arab, dar fostul căpitan are şi două hoteluri pe litoral. Ţicleanu se confruntă însă cu o situaţie bizară: 700.000 de euro pe care îi avea depuşi la o bancă din Braşov i-au fost furaţi din conturi şi încă nu a recuperat toată suma. Sorin Cîrţu o duce şi el bine financiar, acesta fiind şi singurul care ulterior a câştigat cupa şi campionatul ca antrenor. Realizat e şi Gabi Boldici, aghiotantul lui Piţurcă având multe spaţii comerciale în Craiova, care îi aduc lunar peste 15.000 de euro.

Donose, Negrilă, Tilihoi, tripleta de la Regia de Apă

Negrilă, Tilihoi, Donose şi Beldeanu s-au orientat către antrenorat după ce au şi-au atârnat ghetele în cui. Nu au avut însă prea mare noroc, astfel că s-au văzut nevoiţi să-şi schimbe planurile. Beldeanu s-a „adăpostit" sub aripa lui Adrian Mititelu, iar când patronul Ştiinţei a terminat banii, „Vulpea" a sărit în „barca" lui Dumitru Dragomir, ajungând observator LPF. Negrilă, Tilihoi, Donose s-au angajat la Regia de Apă Craiova. Merg periodic pe teren să citească contoarele şi să recupereze datoriile restanţierilor. Nae Ungureanu a antrenat şi el prin ligile secunde, iar cu banii câştigaţi şi-a deschis un magazin lângă gara din Craiova. Silviu Lung nu s-a priceput la afaceri şi tot ce a strâns a fost din meseria de antrenor, în vreme ce Geolgău pare că a abandonat sportul şi s-a reprofilat pe viticultură.

Zoli Crişan a murit în sărăcie

Nici unul dintre foştii componenţi ai Craiovei Maxima nu se confruntă azi cu mari probleme financiare. A existat totuşi un caz nefericit, cel al lui Zoli Crişan, care a decedat în 2003, sărac lipit. Acesta a avut mari probleme cu alcoolul şi, în ciuda faptului că a fost într-o vreme secundul lui Ilie Balaci la echipe din spaţiul arab, nu a reuşit niciodată să-şi pună bani deoparte. Apropiaţii lui au susţinut că persoana care i-ar fi grăbit sfârşitul ar fi fost fosta lui soţie, care i-ar fi tocat o mare parte din bani.

Stau bine financiar

Rodion Cămătaru - om de afaceri, Ilie Balaci - antrenor, liber de contract, Sorin Cîrţu - antrenor, liber de contract, Aurel Ţicleanu - antrenor, liber de contract, Costică Ştefănescu - antrenor, om de afaceri, Gabi Boldici - antrenor secund la echipa naţională

Fără probleme financiare

Mircea Irimescu - antrenor liber de contract, Nicolae Ungureanu - antrenor, liber de contract, Silviu Lung - antrenor cu portarii la Astra Ploieşti, Ion Geolgău - director de distribuţie la Cervina Segarcea

Modeşti

Nicolae Negrilă - angajat la Regia de Apă Craiova, Nicolae Tilihoi - angajat la Regia de Apă Craiova, Aurică Beldeanu - observator LPF, Costică Donose - angajat la Regia de Apă Craiova

Decedat

Zoltan Crişan

image
Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite