Geraldo Alves:„Sunt omul lui Mourinho“

Portughezul a povestit că „The Special One“ l-a titularizat în prima echipă a Benficăi la 20 de ani. Geraldo Alves, cel care a semnat pe doi ani cu Steaua, îşi doreşte să-l ajute pe Victor Piţurcă să câştige titlul cu numărul 24 pentru formaţia din Ghencea.

„Adevărul": De ce ai ales să vii în România?

Geraldo Alves: Am discutat şi cu agentul meu şi am convenit că oferta de la Steaua e una dintre cele mai bune. Eu voiam oricum să plec din Grecia. N-aveam cum să mai stau acolo din cauza antrenorului Duşan Bajevici.

De ce te-ai certat cu el?

Nu ne-am certat efectiv. El mă plăcea ca jucător, iar AEK Atena mi-a făcut în iarnă o ofertă de prelungire a contractului. Pe de altă parte însă, antrenorul a spus foarte multe minciuni despre mine în presă, vorbea numai la modul negativ, la fel ca şi despre ceilalţi străini. Nici salariul nu-l mai primisem în ultimele şase luni de contract.

Ziariştii greci te-au caracterizat ca fiind un petrecăreţ de frunte...

(zâmbeşte) Oameni buni, am 30 de ani, sunt însurat, credeţi că-mi mai arde mie de discoteci?! Aceasta e una dintre minciunile despre care vorbeam. Dacă e să ies în oraş, ies la un restaurant sau pentru a bea o cafea cu soţia mea, Ana Cristina.

Deci nu ţi-e frică de paparazzi din România?

Bineînţeles că nu. Nici n‑am apucat să ies să văd şi eu Bucureştiul, pentru că programul echipei e unul destul de încărcat. Dar ca să vă daţi seama ce fel de om sunt, vă spun că mă trezesc chiar şi în vacanţă la ora 9.00 şi adorm cel târziu la ora 23.00.

Cine te-a sunat pentru a veni la Steaua?

Am vorbit la telefon cu domnul Piţurcă şi el m-a convins. Mi-a spus că aici am şansa să mă lupt pentru titlu, iar pentru mine performanţa contează cel mai mult. Ştiam că Steaua a câştigat Cupa Campionilor, aşa că n-am ezitat când am luat decizia. Dacă aş fi pus banii pe primul loc, atunci m-aş fi dus la una dintre echipele din ligile secunde din Spania şi Anglia, de unde aveam oferte destul de consistente.

Cu fratele tău, Bruno Alves, jucător la Zenit, te-ai sfătuit înainte să vii în România?

Bineînţeles! Noi luăm toate deciziile importante în familie. Bruno mi-a zis să vin la Steaua, pentru că aş avea şansa de a evolua în Liga Campionilor, un vis pe care nu mi l-am împlinit până acum. Înainte să ajung la AEK, eram aproape să semnez cu CFR Cluj, însă tot fratele meu mi-a zis să merg în Grecia, mai ales că şi el a jucat acolo.

I-ai recomandat şi tu lui să meargă la Zenit?

Da, i-am spus că ar fi o experienţă interesantă pentru el. Eu ştiam oricum mai multe despre Rusia decât Bruno. Sper să mă viziteze în România. Dacă nu, voi încerca să merg eu la el, când voi avea timp.vrea să joace până la 40 de ani

Ai trecut şi pe la Benfica, dar n-ai jucat prea mult. De ce?

Păi am ajuns acolo când aveam 19 ani, dar am jucat un sezon la echipa a doua. Apoi, José Mourinho m-a promovat la echipa mare. Eram foarte apropiaţi, el mi-a dat încredere. Îmi vorbea mult despre ce trebuie să fac, unde să mă poziţionez. E un om de nota 10, deloc arogant, aşa cum apare în presă, şi foarte corect. Cu Mourinho am jucat aproape toate meciurile. Apoi l-au schimbat, iar noul antrenor, Toni Oliveira, îi folosea mai mult pe cei consacraţi. La Mourinho nu era aşa, pentru el nu conta deloc numele jucătorului, ci modul în care te pregăteai.

Ai mai ţinut legătura cu el?

Bineînţeles, vorbeam destul de des pe vremea când era la FC Porto, iar anul trecut ne-am reîntâlnit la un meci AEK - Panathinaikos, când eu nu jucam, eram în tribună. A rămas acelaşi om deosebit, chiar dacă astăzi e „The Special One".

La echipa naţională de ce n-ai ajuns?

Sezoanele mele cele mai bune le-am făcut la echipe destul de mici, Gil Vicente şi Paços Ferreira. În plus, Portugalia a avut întotdeauna fundaşi centrali de calibru. Totuşi, eu sper ca Steaua să fie o rampă de lansare pentru mine în acest sens, aşa cum a fost şi pentru Kapetanos!

Care au fost primele cuvinte pe care le-ai învăţat în româneşte?

(zâmbeşte) Lucruri legate de fotbal: dreapta, stânga...Nu m‑au interesat înjurăturile, nu-mi place să vorbesc urât!

A fost impresionat de atacanţii stelei

Cum te-ai caracteriza în câteva cuvinte?

Sunt un om onest, căruia îi place să vorbească prin ceea ce face. Chiar dacă sunt pe jumătate brazilian, să ştiţi că pe mine mă interesează mai mult să-mi fac treaba în defensivă decât să dau goluri.

Care e cel mai dificil adversar pe care l-ai avut în carieră?

Sud-africanul Benny McCarthy, pe vremea când juca la FC Porto. Era foarte greu de ţinut!

Dar jucătorul care te‑a impresionat cel mai mult?

Rivaldo, alături de care am jucat la AEK Atena. Deşi era o vedetă de prim rang, avea foarte mare grijă de noi, cei mai tineri din lot. Plus că pe teren era ca vinul, mai bun pe zi ce trecea.

Până la ce vârstă te-ai gândit să joci?

Având în vedere că sunt un om cumpătat, care nu face excese, nu văd de ce n-aş încerca să joc şi până la 40 de ani, dacă mă ţin picioarele până atunci.

Cum ţi se pare Liga I faţă de campionatele din Grecia şi Portugalia?

În România se joacă un fotbal foarte bun, iar campionatul e uimitor de echilibrat. Am rămas mască atunci când am văzut ce jucători aveţi! Numai atacanţii Stelei, Stancu, Kapetanos şi Surdu, ar putea juca lejer la echipe de top din campionate puternice. M-a impresionat şi numărul 9 de la Universitatea Craiova, Mihai Costea, care e un atacant foarte, foarte bun.

Dar Steaua cum ţi se pare? Se compară cu AEK Atena?

Am găsit aici condiţii mult mai bune decât în Grecia, acolo unde n-aveam terenuri bune de antrenament şi nici atât de multe facilităţi la club!

Totuşi, fotbaliştii români nu sunt foarte căutaţi în Europa...

Am remarcat asta. Probabil că Liga I încă nu e atât de vizibilă în străinătate şi de aceea nu vă pleacă jucătorii. Tocmai de asta, evoluţiile din cupele europene sunt importante. De exemplu, să ştiţi că anul trecut am fost plăcut surprins de prestaţia Unirii Urziceni, care a făcut opt puncte în grupele Ligii Campionilor.

Despre Geraldo

1,3 milioane de euro a plătit AEK lui Paços Ferreira pentru a-l cumpăra.

Vara trecută, a fost integralist în „dubla" FC Vaslui - AEK (2-1, 0-3). „Ştiu că am dat nişte lupte teribile cu el", şi-a amintit Mike Temwanjera.

A evoluat la Varzim, Benfica, Beira-Mar, Gil Vicente, P. Ferreira şi AEK.

„E ca o stâncă şi nu se complică. Respinge mingea oriunde, nu o să-l vedeţi pasând riscant sau ieşind cu mingea la picior", au spus ziariştii eleni despre el.

Are un salariu de 300.000 de euro pe an în Ghencea.

13 goluri a marcat Geraldo în cariera  sa pentru Paços Ferreira (9) şi Benfica Lisabona B (4).