Cristi Chivu schimbă prefixul

Cristi Chivu

Căpitanul naţionalei împlineşte mâine 30 de ani, ultimii 11 fiind petrecuţi în străinătate. Povestea lui Chivu a început acum 30 de ani în oraşul Reşiţa.

„O aveam pe Diana şi ne mai doream un băiat. Soţul meu, Mircea, a fost în culmea fericirii când s-a născut Cristi", a mărturisit mama fundaşului lui Inter Milano, Mariana Chivu.

Băieţelului Cristi îi stătea încă de mic gândul numai la fotbal. „Prima echipă la care am jucat a fost cea a surorii mele, Diana. Era a ei pentru că e mai mare cu un an decât mine, presupun, pentru că pe terenul de fotbal improvizat dintr-o plapumă eu eram şeful, nu ea. Aveam vreo 4 ani când o obligam să întindă plapuma pe jos, în camera noastră din apartamentul în care stăteam la Reşiţa, şi o puneam să-mi tragă la poartă. Aveam de gând să mă fac portar.

Iar chestia aia care-şi spunea «sor'mea» şi care apărea în apartamentul meu în vacanţe - pentru că stătea mai mult pe la ţară - era numai bună să-mi tragă şuturi la poartă şi să împartă cu mine vina când distrugeam casa. Tata era antrenor la CSM Reşiţa şi auzeam discuţii în casă pe tema asta, cred, pentru că la trei ani, din câte îmi povestea mama, eu i-am anunţat serios că vreau să mă fac fotbalist", a povestit peste ani actualul căpitan al primei reprezentative.

Tatăl său a fost sever cu el

Chivu a început să practice fotbalul în mod organizat, dar după numai şase luni a făcut scarlatină şi a trebuit să mai stea pe bară jumătate de an. „Am fost un copil cu cheia de gât de când am intrat în clasa I, liber să fac toate drăciile care-mi treceau prin cap în timp ce ai mei erau la muncă. Şi-mi treceau, nu glumă. Să dau cu pietre pe geamul de la baie al profei de desen care stătea în spatele blocului nostru şi să-i sparg oglinda...să dau prelata la o parte de pe maşina unui nene care mă supărase şi să-i las nişte zgârieturi serioase ca să le ţină minte...să-i sparg capul unui copil, să-l sparg pe al meu cazând cu bicicleta, să ajung acasă cu găuri în talpă şi în cap de la cuie... Ocupaţii serioase pe care le-am exersat până când am decis că e momentul să mă apuc de cariera de fotbalist. Care a început în momentul când ai mei m-au înscris la Şcoala Sportivă din Reşiţa", şi-a mai reamintit Chivu.

Uşor-uşor, Cristi a ajuns să fie legitimat şi la clubul fanion al oraşului, CSM Reşiţa, echipă ce era antrenată chiar de către tatăl său, Mircea Chivu, fost jucător în prima divizie.

„Niciodată tata n-a vrut ca eu să fiu băgat în seamă la echipă pentru că eram băiatul lui Chivu. Cred ca aş fi rămas un veşnic «băiat cu potenţial» dacă n-aş fi avut ceva de demonstrat în primul rând mie şi în al doilea rând tatălui meu, dacă pe vremea când eram la Reşiţa tata nu ma trimitea cu tramvaiul acasă în timp ce el pleca cu maşina deşi plecam de la stadion în acelaşi timp... N-a mai apucat să mă vadă mai departe de Reşiţa. Aveam 17 ani când a murit", a mărturisit acelaşi Chivu.

La 19 ani a ajuns la Ajax

După numai un an cu CSM-ul în Divizia A, Chivu atrăsese deja privirile tuturor granzilor campionatului. „La 18 ani, Ilie Balaci, fost coleg şi prieten cu tata, a venit la Reşiţa şi a anunţat că îl vrea pe Chivu junior la echipa lui. La Craiova a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa mea. Nu anticipam că după un an de zile o sa ajung la Amsterdam prin ceea ce se numea atunci transferul anului",  şi-a reamintit fundaşul care va împlini mâine 30 de ani.

Chivu s-a adaptat rapid şi la Ajax, iar la numai 22 de ani ajungea să fie chiar căpitanul echipei. „A învăţat singur olandeza, şi-a luat casă la Amsterdam şi era căpitan. Asta mi-a demonstrat că e om stăpân pe el", explică mama fotbalistului, Mariana Chivu. Ulterior, transferurile la AS Roma şi Internazionale Milano n-au făcut decât să încununeze o carieră de excepţie a celui mai constant fotbalist român din ultimul deceniu.

"Iniţial îl pusesem căpitan la naţională pe Adi Ilie, dar după două meciuri a zis că nu mai vrea. Dorinel Munteanu juca şi nu prea, aşa că am ajuns la Chivu. A fost ideea lui Ţeţe Moraru, care era secund."
Ladislau Bölöni
fost selecţioner

A atacat sediul PCR în 1989!

Cristi, stâlpul apărării echipei naţionale Foto: Getty Images

Printre „păţaniile" copilului Chivu se numără şi devastarea sediului Partidului Comunist Român, acţiune pe care a întreprins-o în 1989.

„Am avut un noroc chior că a venit Revoluţia şi m-a scăpat de la un viitor de delincvent juvenil, locatar al şcolii de corecţie. Aveam 9 ani, era cu o săptămână înainte de momentul Revoluţiei, când eu şi sor'mea ne-am decis să cercetăm sediul PCR care era la parterul blocului. Eram mic şi slab, singurul capabil să intre printre gratii şi să dea raportul, aşa că n-am stat mult pe gânduri. Am spart sediul PCR, mi-am marcat teritoriul pe hârtiile comuniştilor şi le-am furat ştampila. Revoluţia m-a scăpat de data asta", a povestit amuzat Chivu.

10 lucruri pe care nu le ştiaţi despre.... fotbalistul Chivu

1 La 14 ani a debutat în echipa mare a Reşiţei, în divizia B, într-o partidă cu CFR Cluj.

2 În perioada junioratului, Chivu era nemulţumit că antrenamentele durează numai două ore, drept pentru care rămânea în continuare pe teren şi trăgea la poarta goală.

3 A doua zi după moartea tatălui său a cerut să joace în meciul CSM Reşiţa - Ceahlăul, 5-1, fiind introdus titular de antrenorul Ioan Sdrobiş şi marcând un gol din penalty.

4 La 18 ani trebuia să ajungă la Steaua, dar Ilie Balaci l-a convins să vină la Craiova.

5 Antrenorul Ronald Koeman l-a pus căpitan la Ajax când avea numai 21 de ani, fiind cel mai tânăr căpitan străin din istoria clubului.

6 Gică Hagi l-a luat cu el în cameră la Euro 2000, presimţind că va ajunge un mare fotbalist.

7 Bölöni l-a uns căpitan la echipa naţională în primăvara anului 2001, deşi abia împlinise 20 de ani.

8 Barcelona şi Real Madrid l-au curtat asiduu în vara lui 2007, dar Chivu a ales Inter pentru că voia să rămână în Italia .

9 E cel mai bine plătit fotbalist român din toate timpurile, câştigând anual 4,5 milioane de euro.

10 Ar vrea să-şi încheie cariera la Inter Milano, după care să îmbrăţişeze meseria de antrenor. 

10 lucruri pe care nu le ştiaţi despre.... omul Chivu

1 A avut întotdeauna probleme cu trezitul dimineaţa.

2 Fumează de câţiva ani buni, chiar dacă toată lumea îi cere să renunţe la ţigări.

3 În afara fotbalului, iubeşte mult baschetul, fiind fan al echipei americane Boston Celtics.

4 Prima lui maşină a fost un Cielo, oferit de Universitatea Craiova.

5 Mâncarea lui preferată era şniţel cu cartofi prăjiţi, iar ca desert plăcintă cu mere, însă acum a dat-o pe salate şi piept de pui la grătar.

6 Iubeşte muzica lui Michael Jackson, dar şi a formaţiilor U2 şi Fly Project .

7 La şcoală a fost premiant până în clasa a XII-a, iar materia lui favorită era istoria.

8 Îi plac filmele cu bătăi, pentru că în copilărie era un tip drăcos, care nu accepta să piardă.

9 Când era copil fura cireşe şi flori. Cireşele le mânca, florile le ducea mamei sale.

10 În 2008, la nunta sa cu Adelina, pentru a-şi recupera nevasta furată, Cristi a trebuit să cânte pe scenă „Deşteaptă-te,
române!"

Are o avere de 15 milioane €

Căpitanul naţionalei este cel mai bine plătit fotbalist român, fiind remunerat cu cinci milioane de euro pe sezon. De altfel, el a şi reuşit să acumuleze din fotbal o avere estimată la 15 milioane de euro, conform Forbes România 2010. Printre investiţiile pe care le-a făcut de-a lungul timpului se numără şi achiziţia unui luxos penthouse în complexul rezidenţial „Stejarii" din Pădurea Băneasa.

Ce făceau la 30 de ani alţi căpitani ai naţionalei

Gheorghe Hagi - 65 de banderole

Juca la FC Barcelona, avea 91 de selecţii şi 26 de goluri la echipa naţională şi reuşise să-şi adauge în palmares trei titluri ale României, trei Cupe ale României, Supercupa Europei, două Supercupe ale Spaniei şi o Cupă Anglo-Italiană. 

Costică Ştefănescu - 43 de banderole

Evolua la Universitatea Craiova, avea 23 de selecţii la echipa naţională şi reuşise să-şi adauge în palmares trei titluri şi trei Cupe ale României.

Cornel Dinu - 38 de banderole

Juca la Dinamo Bucureşti, avea 65 de selecţii şi cinci goluri la echipa naţională şi reuşise să-şi adauge în palmares patru titluri şi o Cupă a României, toate cu roş-albii.

Gheorghe Popescu - 35 de banderole

Evolua la Galatasaray Istanbul, avea 69 de selecţii şi 13 goluri la echipa naţională şi reuşise să-şi adauge în palmares un titlu şi o Cupă a României, două titluri şi o Supercupă a Olandei, o Cupă şi o Supercupă a Spaniei, precum şi Cupa Cupelor.

Ladislau Bölöni - 23 de banderole

Juca încă la ASA Târgu-Mureş, avea 51 de selecţii şi 11 goluri la echipa naţională, dar nu reuşise să-şi treacă în palmares vreun trofeu.

Chivu, la 30 de ani

-Are 74 de selecţii şi trei goluri la prima reprezentativă (1999 - prezent)

-Are 49 de banderole de căpitan al naţionalei.

-A jucat la CSM Reşiţa (1995 - 1998), Universitatea Craiova (1998 - 1999), Ajax Amsterdam (1999 - 2003) şi AS Roma (2003 - 2007). Acum face parte din lotul lui Internazionale Milano (2007 - prezent).

-Are în palmares un titlu, o Cupă şi o Supercupă a Olandei, trei titluri, două Cupe şi o Supercupă a Italiei, precum şi Liga Campionilor cu Inter.

-A participat, cu echipa naţională, la două turnee finale de CE, în 2000 şi 2008.