România a pierdut startul în faţa vecinilor

De luni, 8 martie, a apărut pe piaţă noul număr Forbes România

La începutul crizei financiare, România se afla pe o poziţie superioară faţă de Ungaria şi Bulgaria. Cum a fost posibil să ajungem după numai un an şi trei luni în urma acestora? În toamna anului 2008, Ungaria se afla în pragul colapsului din cauza situaţiei financiare de-a dreptul dramatice. Acum, este un model pentru felul în care a reuşit să facă faţă crizei economice.

În urmă cu mai puţin de doi ani, Ungaria se afla în incapacitate de plată pentru ca acum Guvernul de la Budapesta să îşi permită să refuze banii de la Fondul Monetar Internaţional, ţara fiind capabilă să-şi acopere singură necesităţile de finanţare.

În comparaţie, România încă depinde de banii de la instituţiile financiare internaţionale şi a aşteptat cu sufletul la gură să primească următoarele tranşe de împrumut de 2,3 miliarde de euro. Şi în comparaţie cu Bulgaria, România suferă o altă înfrângere. Micii întreprinzători au găsit la vecinii de peste Dunăre condiţii mai avantajoase pentru afaceri. Alungaţi de impozitul forfetar şi de povara fiscalităţii, românii caută scăpare în Bulgaria.

Ungaria a reuşit să evite falimentul tocmai prin politicile guvernamentale promovate în ultimul an. În timp ce noul guvern condus de Gordon Bajnai a tăiat adânc din cheltuielile bugetare, la Bucureşti nimeni nu şi-a asumat acest curaj. Diferenţa se vede în indicatorii macroeconomici.

Ungaria a reuşit să-şi reducă deficitul pe anul trecut sub nivelul de 4% din PIB, spre deosebire de România unde abia a fost ţinut la 7,2%. Pentru a-şi reduce dependenţa de finanţarea externă, guvernul Bajnai a luat măsuri dure pentru a putea ţine bugetul în viaţă. Încă din primăvara anului 2009, salariile bugetarilor au fost îngheţate, pensiile au fost reduse iar vârsta de pensionare s-a majorat la 65 de ani.

Toate acestea au adus economii la bugetul de stat de peste cinci miliarde de euro. Pe de altă parte, executivul maghiar a redus contribuţiile de asigurări sociale de la 32% la 27% şi impozitul pe venit pentru persoane fizice şi companii, măsură compensată, parţial, prin majorarea TVA de la 20% la 25%.

Cu un impozit pe profit de 10% şi unul pe dividend de 5%, Bulgaria este, în prezent, ţara cu cel mai mic nivel de impozitare din UE. Fiscalitatea redusă a reprezentat punctul forte al economiei bulgare în 2009, iar acest lucru s-a văzut şi în deficitul ţării vecine. Bulgaria a terminat anul trecut cu un deficit de doar 0,8% din PIB, unul dintre cele mai reduse dintre statele membre UE. Bulgaria se pregăteşte să micşoreze valoarea TVA de la 20% la 16%, măsurile luate venind în sprijinul micilor întreprinzători.

ROMÂNIA, EZITANTĂ

Pentru a putea pune capăt acordului cu FMI mai devreme, România ar avea nevoie de cel puţin trei lucruri: reducerea deficitului bugetar, atragerea masivă de fonduri europene şi un context macroeconomic intern stabil, respectiv o inflaţie şi dobânzi tot mai mici pe piaţa bancară. Deşi Ungaria şi România au convenit fiecare împrumuturi externe de 20 de miliarde de euro, datele macroeconomice arată că Budapesta a gestionat mult mai bine banii şi a trecut mai uşor prin criza din 2009.

DIFERENŢE

Economia maghiară s-a contractat cu 6,4%, în timp ce în România scăderea a fost de 7,2%. Şi la deficit ungurii au stat mai bine. Diferenţa între venituri şi cheltuieli s-a situat sub 4%, spre deosebire de România, unde deficitul a fost de 7,2%.

Citiţi mai multe despre acest subiect în noul număr „Forbes România"

Mai puteţi citi în numărul 26 al revistei „Forbes România"

În căutarea creditului pierdut. Guvernatorul Mugur Isărescu se bucură de tot atâta încredere ca şi Biserica. Tocmai pentru că şeful Băncii Naţionale merge întotdeauna pe calea cea dreaptă: nu riscă, nu greşeşte. Iată o viziune economică prea ortodoxă, după gustul unora.

Pentru cine bate vântul? În producţia de energie eoliană, doar marile companii au şanse de reuşită. Deşi au acces la finanţare europeană şi încep să demareze proiecte pe cont propriu, micii dezvoltatori nu pot obţine profit doar dacă îşi vând proiectele. Dar cine le cumpără?

Delistare fără regrete. Rompetrol Rafinare este la un pas să iasă de pe Bursa de Valori Bucureşti. De ce proprietarul KazMunaiGaz este atât de interesat să delisteze rafinăria?

Cu ochii pe UPC. Dacă Romtelecom ar fi un personaj politic, s-ar putea spune că va trăi în curând „his finest hour", adică momentul său de glorie - într-o traducere liberă.